Intră în cont / Inregistreaza-te

Samanul Mut, Sezonul II, Episodul 3: VLAHII NORDICI. MARAMUREŞUL VOIVODAL

2015-03-31, Romania, Bucuresti
Locație: Control
Organizator / Initiator / Patronaj: Control
z.jpg.jpg

Simion Bogdan-Mihai prezintă:
ŞAMANUL MUT, SEZONUL II

EPISODUL 3: VLAHII NORDICI. MARAMUREŞUL VOIVODAL

Invitaţi:
Ioan Pop (zongoră, violă/braci, vioară, voce)
Ioachim Făt (vioară)
Grigore Chira (dobă, contrabas)

Bilete: 20 lei, in avans pe Eventbook.ro, la librariile, Kyralina, Anthony Frost si Club Control.

------------
Şamanul Mut (sezonul II)

Episodul 3: Vlahii nordici. Maramureşul voivodal

În partea de nord a satului Hoteni (jud. Maramureş), spre comuna Hărniceşti, se ridică delicat şi elegant, o casă veche din lemn, situată între o livadă şi o grădină de legume. Anexa casei este un impozant han, tot din lemn. În aceeaşi curte, mai ferită de vedere, se află şi o casă nouă, din cărămidă, cu aspect tradiţional, pe latura căreia a fost clădit un chioşc de lemn.
Aici locuiesc Ioan şi Anuţa Pop, cei care nu ascultă bârfa oamenilor din sat, deoarece au prea multe lucruri de făcut şi „prea multe griji odată": trebuie să-şi trateze, din timp în timp, lemnul obosit al hanului, să-i înlocuiască periodic pilonii sau să-i repare ramele ferestrelor. Înainte de a redeveni capodopera arhitecturală de astăzi, casa le-a dat mari bătăi de cap celor doi. Când a fost terminată însă, oamenii din sat au început să-i spună „Muzeul Pop".


Ioan Pop (protagonistul acestui episod), este un ţăran contemporan remarcabil, implicat în toate zilele de sărbătoare în mijlocul comunităţii din Hoteni. În fiecare duminică dimineaţă, în chioşcul din grădina sa, îi învaţă pe copiii din sat cum să cânte, cum să danseze şi ce să strige în timpul dansurilor. Alături de soţia sa, el se străduieşte să se comporte exemplar cu viaţa şi casa lui, nu numai pentru a ţine cursul tradiţiilor, dar în primul rând pentru a le transforma în simboluri ale succesului său economic şi social (extrem de rar în România rurală).
Ioan Pop cântă şi la nunţi. Acestea au loc primăvara şi toamna, reprezentând ocazii bune pentru a construi coeziunea socială. O altă sărbătoare pe care o organizează acesta, în satul său, este la începutul lunii mai: un ritual agrar de fertilitate („tânjaua"), ce se sfârşeşte într-o petrecere ce marchează finalizarea aratului de primăvară.


Între cele mai interesante muzici de tradiţie orală încă vii în Maramureşul Voivodal de astăzi, cântate de Pop ca de nimeni altul, sunt „zîcălile de băut" – de obicei, efectuate sub forma unui dialog între fetele care se confruntă cu băieţii, sau femeile într-un soi de competiţie amicală cu bărbaţii – şi „zîcălile de jucat", cum ar fi „Bărbătescul" sau „Învârtita".


Popicu creează, de fiecare dată, spectacole extrem de naturale. El încearcă, la fiecare întâlnire cu oamenii din sat, să păstreze obiceiurile locale vechi, şi în acelaşi timp să valorifice financiar spontaneitatea muzicienilor şi dansatorilor din Maramureş. Şi la fel ca în cazul reparării casei bătrâneşti, muzicianul îşi urmăreşte scopul, fără a da prea multă atenţie la vorbele vecinilor din sat (care spun despre acesta că e demodat, învechit etc.)


Muzicile prezentate în acest episod sunt din regiunea sudică şi centrală a judeţului Maramureş: Lăpuş, valea râului Iza şi valea râului Mara. Se va insista pe cântecele pastorale din Lăpuşul Românesc (localitate pe hotarul căreia sunt construite locuinţe de iarnă ciobăneşti), dar şi pe melodiile lirice din Lăpuş („hore") cu ritm liber şi o singură strofă, ce se reia cu ample variaţii ornamentale şi de formă.

Simion Bogdan-Mihai (voce)
Ioan Pop (zongoră, violă/braci, vioară, voce)
Ioachim Făt (vioară)
Grigore Chira (dobă, contrabas)

 

21:00
Agentie de turism