Intr─â ├«n cont / Inregistreaza-te


Biserica Fortificata Calnic

Detalii

Suprafa╚Ť─â (mp): 300 - 1.000

Capacitate locuri: 100

Disponiblitate zile: 7 / 7

Disponiblitate ore: 12 / 24

Descriere / Avantaje:

Cetatea romanic─â reprezint─â cel mai valoros edificiu istoric ╚Öi, totodat─â, marca distinctiv─â a satului Câlnic. Datorit─â p─âstr─ârii sale în bune condi╚Ťii, în mijlocul unei localit─â╚Ťi purtând pân─â azi amprenta civiliza╚Ťiei coloni╚Ötilor germani stabili╚Ťi in Transilvania, edificiul a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO (1999).

 

Cetatea are un amplasament întrucâtva atipic. Fort─ârea╚Ťa nu domin─â împrejurimile de la în─âl╚Ťimea unei coline, ci se situeaz─â într-un punct de joas─â altitudine, în imediata apropiere a pârâului Câlnic. De╚Öi aflat─â la mic─â distan╚Ť─â de strada principal─â ╚Öi centru, evolu╚Ťia urbanistic─â a localit─âtii nu a ajuns s─â o înglobeze tramei stradale, a╚Öa cum s-a intâmplat în numeroase cazuri din mediul s─âsesc. Cetatea, a╚Öa cum poate fi observat─â ast─âzi, este constituit─â din dou─â rânduri de ziduri (incinte) cu traseu oval, dispuse concentric ╚Öi înt─ârite cu elemente de flancare: dou─â turnuri ╚Öi un bastion. Poarta de intrare este ap─ârat─â de un coridor fortificat sau barbacan─â. Centurile de ziduri protejeaz─â curtea interioar─â, inima cet─âtii, în care se afl─â capela, fântâna ╚Öi turnul–locuin╚Ť─â sau donjonul. Cel din urm─â domin─â prin în─âl╚Ťimea ╚Öi masivitatea sa întregul complex. Câteva c─âm─âri, unele p─âstrate mai bine, iar altele ruinate, sunt adosate incintei interioare. Ansamblul este construit în cea mai mare parte din piatr─â de carier─â (calcar), înecat─â în mortar. Pe alocuri este folosit─â ╚Öi piatra de râu, iar în jurul multor deschideri (ferestre sau guri de tragere) s-a utilizat c─âr─âmida. Poarta de intrare, galeria de ap─ârare ce încununeaz─â turnul por╚Ťii ╚Öi cadrele deschiderilor de la c─âm─âri, sunt din lemn.

Incinta exterioar─â sau zwinger-ul, are un diametru maxim de cca 70 m. Datorit─â în─âl╚Ťimii sale (cca 3 m) pare deosebit de scund─â în compara╚Ťie cu celelalte elemente de fortifica╚Ťie. Curtina se sprijin─â pe mai multe contraforturi ╚Öi prezint─â din loc în loc metereze (guri de tragere). În partea sud-vestic─â, dominând drumul Reciului ce trece prin imediata vecin─âtate, se afl─â un bastion semicircular.

Incinta interioar─â este cea mai impozant─â cu cei 7m în─âl╚Ťime. Traseul s─âu descrie un oval alungit pe direc╚Ťia NE-SV, cu diametru maxim de cca 50m. Pe diametrul scurt este fortificat─â cu dou─â turnuri: turnul por╚Ťii (NV) ╚Öi un turn de ap─ârare (SE). În partea de nord, incinta se sprijin─â pe trei contraforturi masive din beton armat, instalate în urma lucr─ârilor de restaurare.

La turnul de ap─ârare din SE (h=cca15 m), de form─â prismatic─â (plan rectangular), se accede printr-o u╚Ö─â deschis─â la etajul întâi. Diviziunile pe vertical─â ale interiorului au disp─ârut, îns─â se pot reconstitui pe baza urmelor l─âsate. La cele dou─â niveluri superioare turnul p─âstreaz─â metereze înalte ╚Öi înguste, deschise spre laturile care flancheaz─â curtina la exterior. Este încununat cu un acoperi╚Ö piramidal. Dup─â pierderea rostului militar al cet─â╚Ťii, în acest turn aerat ╚Öi rece se p─âstra sl─ânina. Din acest motiv mai este cunoscut ╚Öi sub numele de turnul sl─âninii (Fleischerturm).

Cu cei cca. 24 m în─âltime, turnul por╚Ťii reprezint─â una din dominantele verticale ale ansamblului. Intrarea în curtea interioar─â se face pe la parterul acestui turn, acoperit cu o bolt─â semicilindric─â. Spre exterior, între dou─â contraforturi mascate par╚Ťial de zidurile barbacanei, se afl─â l─âca╚Öul de culisare al hersei (grilajul de poart─â). Accesul în interiorul turnului se face printr-o scar─â de piatr─â, sprijinit─â pe un arc amplu de zid─ârie, care conduce spre intrarea de la etajul întâi. De aici, pe sc─âri de lemn se urc─â pân─â la galeria de ap─ârare de la ultimul etaj, protejat─â de un acoperi╚Ö în patru ape. Aici se afl─â patru clopote, motiv pentru care construc╚Ťia se mai nume╚Öte ╚Öi turnul clopotelor.

În curtea interioar─â se afl─â c─âm─ârile, capela ╚Öi turnul donjon. C─âm─ârile sunt func╚Ťionale ╚Öi ast─âzi, fiind ad─âpostite sub un acoperi╚Ö în dou─â ape ce urmeaz─â traseul incintei. Capela este o constructie de tip sal─â, încheiat─â spre r─âs─ârit cu o absid─â semicircular─â u╚Öor decro╚Öat─â. Funda╚Ťia absidei suprapune vestigii ale unei cl─âdiri mai vechi, al c─ârei rost nu este clar. Accesul în capel─â se face pe la vest, printr-un portal gotic, singurul element de piatr─â profilat─â al construc╚Ťiei. Câteva ferestre de forme diferite se afl─â pe fa╚Ťadele de vest, sud ╚Öi est. În peretele sudic al navei, la mic─â în─âl╚Ťime fa╚Ť─â de nivelul de c─âlcare, au fost practicate ni╚Öte deschideri înguste, de tipul meterezelor. Func╚Ťia lor este incert─â. Ar putea indica faptul c─â edificiul a avut ini╚Ťial alt─â destinatie. Un acoperi╚Ö unic învele╚Öte întreaga cl─âdire, de la frontonul triunghiular ╚Öi pân─â la absida altarului. Interiorul capelei este t─âv─ânit. O tribun─â de lemn datat─â în 1733 este adosat─â peretelui vestic, fiind sprijinit─â spre interior pe doi stâlpi lucra╚Ťi din trunchiuri de stejar. Parapetul are panouri pictate cu motive florale. Câteva loca╚Öuri de grinzi, vizibile pe peretele nordic, indic─â faptul ca tribuna continua pe aceast─â latur─â.

Ultima construc╚Ťie care compune ansamblul cet─â╚Ťii din Câlnic, dar prima ca vechime este masivul turn donjon. În epoca romantic─â, acest impresionant vestigiu medieval a fost supranumit turnul Siegfried. De plan dreptunghiular (cca 9x13 m), cu ziduri groase de cca 1 m, turnul se ridic─â pân─â la 27 m în─âl╚Ťime (20 m zid─âria, 7 m acoperi╚Öul în patru ape). Donjonul este cel mai reprezentativ element al fortifica╚Ťiei, având ini╚Ťial func╚Ťia de turn-locuin╚Ť─â. Din acest motiv con╚Ťine unele detalii constructive speciale. Parterul turnului, pivni╚Ťa, este o ampl─â înc─âpere boltit─â. Bolta semicilindric─â, din piatr─â înecat─â în mortar, p─âstreaz─â p─ân─â azi urmele cofrajului din lemn cu ajutorul c─âreia a fost construit─â. Destina╚Ťia ini╚Ťial─â a spa╚Ťiului a fost de depozit pentru familiile nobiliare rezidente în donjon. Accesul se f─âcea exclusiv printr-o scar─â practicat─â în grosimea zidului, care cobora de la etajul întâi. Ast─âzi intrarea este direct─â, din exterior, printr-o poart─â deschis─â la inceputul secolului XX în peretele nordic. Poarta este protejat─â printr-o copertin─â de ╚Ťigle, sprijinit─â pe dou─â picioare masive de zid─ârie. Pivni╚Ťa este aerisit─â printr-o deschidere îngust─â practicat─â în peretele sudic. Etajul întâi era camera de locuit, dotat─â cu un ╚Öemineu ale c─ârui urme sunt vizibile pe zidul vestic. Aceast─â sal─â a fost la rândul ei boltit─â, îns─â bolta s-a pr─âbu╚Öit, p─âstrându-se doar lunetele pe pere╚Ťii de nord ╚Öi sud. Înc─âperea e luminat─â prin mai multe deschideri ample, care aveau probabil ancadramente din piatr─â. Ast─âzi s-a p─âstrat unul singur, spre est.

Turnul donjon a fost amenajat ca spa╚Ťiu muzeal, colec╚Ťiile de art─â popular─â ╚Öi medieval─â, fiind expuse pe dou─â nivele. Colec╚Ťia muzeal─â cuprinde valoroase obiecte de art─â, unele de o vechime apreciabil─â, marea majoritate fiind donate de Zoe ╚Öi Marius Porumb. Vizitatorii au ocazia s─â admire icoane pe sticl─â ╚Öi lemn, ceramic─â, mobilier ╚Öi costume populare, covoare ╚Öi textile, obiecte de cult, gravuri, vechi tip─ârituri române╚Öti ╚Öi germane, obiecte metalice sau sculptur─â în lemn. Pivni╚Ťa ad─âposte╚Öte o expozi╚Ťie referitoare la cre╚Öterea vi╚Ťei de vie, fiind prezentate unelte ╚Öi obiecte legate de viticultur─â, impresionante pentru vizitatori fiind butoaiele de stejar de mare capacitate (5000-6000 litri) din aceast─â pivni╚Ť─â nobiliar─â. Vinurile din Câlnic sunt cunoscute înc─â din evul mediu, men╚Ťiunile documentare fiind înc─â din secolul al XVI-lea. În 1659 sunt amintite via bisericii evanghelice câlnicene (Vineta ecclesiae Kelnicensis) sau via Parohiei (Vineta parochiae Kelnicensis).

Op╚Ťiuni:
Parcare
Buc─ât─ârie / Catering
Atelier repara╚Ťii / ├«ntre╚Ťinere pe raza 15 km
Semnal GSM / Net
Etajat
Spa╚Ťiu ├«nchis
Spa╚Ťiu deschis
Depozit decoruri, material
Drum asfaltat
Drum forestier / De ╚Ťar─â / Poteci
Asisten╚Ť─â medical─â pe raza 15 km
Scop:
Spectacole
Expo / Tabere de art─â
Studio foto
Studio video
Produc╚Ťie film
Casting
Cafe-concert / Petreceri
Proiec╚Ťii
Concert

Arhitectur─â: Romanic─â

Interior: Ecleziastic

Clim─â: Temperat─â 4 anotimpuri

Cota de la nivelul m─ârii: < 500

Vegeta╚Ťie dominant─â: P─âduri foioase

Relief dominant: Depresionar / Glaciar

Peisaj dominant: Colinar

Material de construc╚Ťie: Piatr─â

Tipologie: Cl─âdiri de cult

Hidro: Râu

Cazare direct─â: 10-15 persoane

Condi╚Ťii cazare: Decente

Țară:Romania

Oraș:Câlnic

Adres─â / Rezervare:

In sudul jude╚Ťului Alba, în partea de vest a Depresiunii Apoldului, într-o zon─â colinar─â str─âb─âtut─â de valea pârâului Câlnic, afluent al râului Seca╚Ö. Spre sud, a╚Öezarea este str─âjuit─â de Dealurile piemontane ale Sebe╚Öului, prelungiri ale Mun╚Ťilor Cindrelului. Înspre nord se învecineaz─â cu Podi╚Öul Seca╚Öelor. Ora╚Öele cele mai apropiate sunt Sebe╚Öul (13km spre NV) ╚Öi Sibiul (49km spre SE). Satele din împrejurimi: Petre╚Öti, S─âsciori, C─âpâlna, Rah─âu, Reciu, Gârbova, C─ârpini╚Ö, Miercurea Sibiului, au interesante situri ╚Öi monumente istorice. Localitatea este o a╚Öezare de tip adunat, format─â pe terasele inferioare ale pârâului omonim, altitudinea în centrul satului fiind de 328 m. Zona cea mai veche a vetrei locuite, Strada Principal─â, se desf─â╚Öoar─â pe malul stâng, constituind axa principal─â a satului. La Câlnic s─âp─âturile arheologice demonstreaz─â o continuitate de vie╚Ťuire, începând cu a╚Öezarea neolitic─â ╚Öi cea din epoca bronzului, la vestigiile dacice si romane, ori din epoca migra╚Ťiilor pân─â în evul mediu.

SanPlant