Intr─â ├«n cont / Inregistreaza-te
AE Agency


Manastirea Dintr-un Lemn


Nici un videoclip ├«nc─ârcat. 

Detalii

Suprafa╚Ť─â (mp): 300 - 1.000

Descriere / Avantaje:

Biserica de lemn de la M─ân─âstirea Dintr-un lemn, sat Dezrobi╚Ťi, comuna Frânce╚Öti, jude╚Ťul Vâlcea, a fost construit─â în secolul XVI. Are hramul „Na╚Öterea Maicii Domnului”. Biserica, aflat─â în M─ân─âstirea Dintr-un Lemn, este înscris─â pe noua list─â a monumentelor istorice sub codul LMI: VL-II-m-A-09742.

M─ân─âstirea Dintr-un Lemn este situat─â la aproximativ 25 de kilometri sud de municipiul Râmnicu Vâlcea ╚Öi la 12 kilometri nord de B─âbeni, pe valea Ot─âs─âului, în comuna Frânce╚Öti. Potrivit unei vechi tradi╚Ťii locale ar fi luat fiin╚Ť─â în primele decenii ale secolului al XVI-lea prin edificarea în acest loc a unei biserici din materialul unui singur stejar. Ea a fost ridicat─â în cinstea Icoanei Maicii Domnului, icoan─â care se p─âstreaz─â ╚Öi azi în biserica de piatr─â a m─ân─âstirii. în baza acestei tradi╚Ťii a╚Öezarea monahal─â de la Frânce╚Öti poart─â numele Dintr-un Lemn.

Cea mai veche m─ârturie despre m─ân─âstire a fost consemnat─â în scris de diaconul Paul de Alep, care l-a înso╚Ťit pe Patriarhul Macarie al Antiohiei în c─âl─âtoriile acestuia prin ╚Ü─ârile Române, între anii 1653-1658. El sus╚Ťine c─â un c─âlug─âr ar fi g─âsit o icoan─â a Maicii Domnului în scorbura unui stejar secular. În acel moment el ar fi auzit o voce care l-ar fi îndemnat s─â zideasc─â o m─ân─âstire din trunchiul acelui copac. Mitropolitul Ungrovlahiei, Neofit Cre╚Ťanul, cercetând m─ân─âstirea la 29 iulie 1745 scria: „Un cioban cu numele Radu, în timpul lui Alexandru Vod─â (1568-1577) a visat Icoana Maicii Domnului despre care aminte╚Öte Paul de Alep ╚Öi, t─âind stejarul în care a fost g─âsit─â icoana a f─âcut din lemnul lui o bisericu╚Ť─â numit─â din aceast─â pricin─â Dintr-un Lemn”. Cam acela╚Öi lucru îl afirma în 1842 ╚Öi poetul Grigore Alexandrescu. Existen╚Ťa stejarilor seculari, precum ╚Öi a icoanei sunt ast─âzi probe de necontestat pentru adev─ârurile consacrate în legend─â. M─ân─âstirea a fost de altfel construit─â chiar pe locul stejarului purt─âtor de icoan─â, dup─â toate probabilit─â╚Ťile pe la mijlocul secolului al XVI-lea. Bisericu╚Ťa din lemn este lucrat─â din bârne groase, încheiate în coad─â de rândunic─â. Are o form─â dreptunghiular─â, cu o lungime total─â de 13 de metri, l─â╚Ťime de 5,50 metri ╚Öi o în─âl╚Ťime de aproximativ 4 metri. Este înconjurat─â la exterior de un brâu în torsad─â, s─âpat în grosimea lemnului, cu un pridvor deschis, f─âr─â turl─â. Iconostasul, sculptat în lemn de tei în 1814, este o veritabil─â oper─â de art─â, ca ╚Öi multe dintre icoanele de lemn care împodobesc bisericu╚Ťa în interior. Icoana Maicii Domnului, de care este legat─â existen╚Ťa acestui a╚Öez─âmânt monahal este p─âstrat─â cu mult─â venera╚Ťie în biserica mare. Icoana are dimensiuni impresionante, fiind înalt─â de 1,50 metri ╚Öi lat─â de 1,10 metri.

În anul 1929 Andrei Grabar, de la Universitatea din Strasbourg a vizitat m─ân─âstirea ╚Öi, studiind icoana, a identificat-o ca fiind pictat─â în secolul IV la m─ân─âstirea Theothokos din Grecia, dup─â un model care se spune c─â ar fi apar╚Ťinut Apostolului Luca, cel care a pictat-o pentru prima dat─â pe Fecioara Maria. Conform tradi╚Ťiei, în lume se mai p─âstreaz─â doar trei exemplare asemenea celei de la Dintr-un Lemn. Profesorul I.D. ╚śtef─ânescu afirma îns─â c─â icoana a fost zugr─âvit─â abia în a doua jum─âtate a secolului al XVI-lea. Conform lui A.M. Muzicescu icoana ar fi lucrat─â înainte de 1453 la Bizan╚Ť sau la Muntele Athos, folosindu-se un model mai vechi. Cea din urm─â ipotez─â este ╚Öi cea mai plauzibil─â, dar modul în care icoana a ajuns în România r─âmâne necunoscut. Începuturile M─ân─âstirii Dintr-un Lemn sunt legate de unele tradi╚Ťii sau legende care conserv─â f─âr─â îndoial─â o parte din adev─âr. Primul document în care apare numele a╚Öez─âmântului monahal poart─â data de 20 aprilie 1635. Într-o alt─â m─ârturie, scris─â la 27 noiembrie 1640 Matei Basarab spune c─â a zidit mân─âstirea „de isnoava de’ntemei”. El o insera printre m─ân─âstirile pe care le-a întemeiat. Pisania bisericii de zid, aflat─â deasupra intr─ârii principale, care dateaz─â din anul 1715 ╚Öi a fost scris─â la porunca lui ╚śtefan Cantacuzino (1714-1716), confirm─â cele aflate din documentul din 1640, ╚Öi anume faptul c─â biserica de zid a fost construit─â de Matei Basarab. De fapt ╚Öi pomelnicul mân─âstirii, scris de Dionisie, Eclesiarhul Mitropoliei de Bucure╚Öti în anul 1804, dup─â cel din 1715 îl d─â drept ctitor pe Matei Basarab. Tot cu Matei Basarab începe ╚Öi pomelnicul din 1845 scris de Gheorghe Gherontie de la Hurezi, document în original aflat în colec╚Ťia mân─âstirii. Cu toate acestea Paul de Alep, care a vizitat mân─âstirea în decursul anilor 1653-1658, la aproximativ 20 de ani dup─â întemeierea bisericii de piatr─â adaug─â la cele consemnate de tradi╚Ťia local─â ╚Öi de documentele scrise pân─â atunci c─â m─ân─âstirea este ctitoria unui mare sp─âtar ╚Öi boier contemporan cu Matei Basarab. La cele confirmate de Paul Alep ╚Öi în baza unor documente mai recente Radu Cre╚Ťeanu afirma c─â „autorul celei de a doua etape constructive a m─ân─âstirii Dintr-un Lemn, a complexului edificiilor din piatr─â din care face parte ╚Öi biserica din zid nu poate fi altul decât însu╚Öi Preda Brâncoveanu, fost mare sp─âtar ╚Öi mare culcer, mare vornic, viitor ban”. De altfel este posibil ca la aceast─â construc╚Ťie s─â fi participat atât domnitorul, cât ╚Öi ruda sa, marele boier Preda Brâncoveanu. Acest fapt este confirmat de tabloul ctitorilor din pronaosul bisericii din piatr─â.

Biserica de ast─âzi prezint─â în linii generale arhitectura lui Matei Basarab. Din punct de vedere arhitectonic biserica de zid este în plan triconc, cu altar octogonal, iar pronaosul se termin─â cu un pridvor pe stâlpi. Pe lâng─â icoana Sfintei Fecioare, de care este legat trecutul mân─âstirii se p─âstreaz─â cele dou─â policandre de la ╚śerban Cantacuzino ╚Öi doamna Marica Brâncoveanu, cele trei icoane mari împ─âr─âte╚Öti, precum ╚Öi alte 36 de icoane mai mici, zugr─âvite în anii 1833-1840 de Gheorghe Gherontie de la Hurezi. În 1715 ╚śtefan Cantacuzino restaureaz─â în întregime clopotni╚Ťa mân─âstirii, situat─â la intrarea în incinta principal─â ╚Öi Casa Domneasc─â. Dup─â restaurarea din 1938-1940, f─âcut─â de Ministerul Aerului ╚Öi Marinei acest ansamblu monahal a devenit în mod simbolic altar de închinare pentru aviatori ╚Öi marinari.

Op╚Ťiuni:
Parcare
Buc─ât─ârie / Catering
Atelier repara╚Ťii / ├«ntre╚Ťinere pe raza 15 km
Semnal GSM / Net
Drum asfaltat
Drum forestier / De ╚Ťar─â / Poteci
Asisten╚Ť─â medical─â pe raza 15 km
Scop:
Expo / Tabere de art─â
Studio foto
Studio video
Produc╚Ťie film
Cursuri / Seminarii

Arhitectur─â: Bazilical─â

Interior: Ecleziastic

Clim─â: Temperat─â 4 anotimpuri

Cota de la nivelul m─ârii: < 1000

Vegeta╚Ťie dominant─â: P─âduri foioase

Relief dominant: Montan

Peisaj dominant: Colinar

Material de construc╚Ťie: Lemn

Tipologie: Cl─âdiri de cult

Hidro: Râu

Țară:Romania

Ora╚Ö:Sat Dezrobi╚Ťi

Adres─â / Rezervare:

 comuna Frânce╚Öti, jude╚Ťul Vâlcea

SanPlant