Intr─â ├«n cont / Inregistreaza-te
AE Agency


Pensiunea Carpathia


Nici un videoclip ├«nc─ârcat. 

Detalii

Suprafa╚Ť─â (mp): 300 - 1.000

Descriere / Avantaje:

 

 

Biserica cu pictura pe panza din Remeti
biserica-remeti-pictura

Conform inscrip╚Ťiei de pe iconostas „aceasta sfanta biserica s-a edificat in anul 1877 la staruin╚Ťele prim-coratorului Ioan Toda, din materialul daruit de groful Zichy Jen┼Ĺ, preot fiind Mihail Berea. Pictura, de factura naiva, populara, a fost realizata in vara anului 1879 cu spesele comunei, prin Dionisiu Iuga.

Biserica de lemn din G─âlpâia

biserica-de-la-galpaia

Biserica de lemn din Galpaia se afla in incinta conacului Octavian Goga din Ciucea judetul Cluj unde a fost stramutata si salvata in 1939, pentru a servi unei manastiri de maicute. Biserica a fost ridicata  in veacul al 18-lea in satul Galpaia.

Castelul de la Gheghie

castelul-gheghe

Castelul de la Gheghie a fost ridicat de un grof din neamul Zichy care  l-a vandut boierului Mateescu.

Muzeul memorial Octavian Goga

castelul-ogoga

Aflata la 30 km de pensiunea Carpathia localitatea Ciucea este renumit pentru muzeul memorial Octavian Goga, care este amenjat intr-un frumos castel. In perioada 1915-1917 poetul maghiar Ady Endre si sotia lui Csinszka (Boncza Berta) au stat in castelul familiei Boncza de la Ciucea. Dupa moartea tatalui sau, sotia lui Ady a devenit proprietara castelului. Dupa moartea lui Ady Csinszka, nu a mai vrut sa se intoarca in castelul de la Ciucea, si in amintirea prieteniei celor doi mari poeti, la oferit pentru cumparare familiei Goga. Familia Goga a acceptat oferta si s-a apucat de renovarea cladirilor, iar castelul a fost reconstruit. Conform dorintei lui Octavian Goga (1881-1938), dupa moartea lui aici a fost inmormantat.

Evenimentul “Toamn─â pe Valea Ierului”

toamna-valea-ierului

este organizat, in perioada 2- 4 septembrie, la Sacueni. Sarbatoarea debuteaza in, 2 septembrie, la Primarie, de la ora 11.00, cu intalnirea edililor de pe Valea Ierului, si continua cu o suita de manifestari artistice si sportive. Deschiderea festiva si depunerile de coroane sunt programate pentru ora 16.30, dupa care, la Caminul cultural se va derula gala dansurilor populare a nationalitatilor. Concertul de muzica usoara si discoteca in aer liber, de pe stadion, vor incheia prima seara de “Toamna pe Valea Ierului”.

 

Schitul din Lesu

schit-lesu

Schitul Sfintii Imparati Constantin si Elena a fost realizat prin munca preotului paroh Ambrozie  si a calugarilor de aici, sprijiniti moral si material de proprietarii de case de vacanta din zona Lesu, de satenii din satele apropiate si de alte cunostinte si prieteni ai preotului Paroh care au dorit sa ajute construirea unui lacas al Credintei  in mijlocul muntilor..

Târgul de la Negreni

targul-din-negreni

Targul de la Negreni este cel mai vechi targ anual din Romania, si se tine de peste 100 de ani, in a doua saptamana din octombrie. In anul 1815 a primit oficial aprobarea pentru organizarea targului, cu toate ca  targul se organiza cu mult timp inainte. Zeci de mii de persoane vin din tara si din strainatate, pentru a participa la targ, si nimeni nu pleaca fara sa cumpere ceva. Se zice, ca nici daca nu ai bani, de la Negreni nu pleci fara sa cumperi ceva.

Cunoscut si sub numele de Fechetau, pentru ca in limba maghiara “fekete” inseamna “negru” iar localitatea ce gazdueste targul este Negreni, targul este cu un specific de produse Transilvanene dar mai ales poate fi considerat un targ anual de antichitati.  Romani, unguri, tigani gabori, rusi, nemti, italieni, cehi – toti isi dau intalnire toamna la Negreni.

Locul, in care se organizeaza targul este in partea de vest a Transilaniei pe drumul european E60 la mijlocul distantei intre Cluj si Oradea, la numai 25 de km distanta de pensiunea Carpathia.

Zona Vaii Iadului

valea-iadului

Muntii Vladeasa si Muntii Padurea Craiului “sunt despartiti, in celesta lor fiintare, de una dintre cele mai pitoresti si zvapaiate curgeri de apa: Valea Iadului”. Afluentul Valea Iadului, este cel mai important afluent al Crisului Repede. Raul, pana mai ieri, isi merita cu prisosinta numele deoarece primavara, cand se umflau apele in valea ingusta si repede, in cascade succesive peste stanci crea un zgomot si o atmosfera infricosatoare. Valea Iadului izvoraste din statiunea Stana de Vale, adunandu-si apele din numeroase paraie si suvoaie, unele cu nume desprinse din legenda, altele care vorbesc despre intalnirea cu omul si cu viata atat de contorsionata si totusi, atat de statornica a celei mai minunate creatii dumnezeiesti. Valea Iadului se varsa, la o altitudine de 340 m, in apropiere de Halta Stana de Vale (altadata Gura Iadului), dupa un parcurs de aproximativ 52 de km. Apa care a format acest peisaj mirific izvoraste din Muntii Vladeasa, de la poalele vestice ale Vf. Poienii (1627 m), in vecinatatea statiunii Stana de Vale, adunand, intr-o prima etapa, Izvorul Minunilor, Izvorul Clocotitor, Izvorul Pacii, Izvorul Profetului, Izvorul Narcisului si Izvorul Eremitului, colectand, apoi, pe parcurs, apele a numeroase paraie: Carligate, Valea de Runc, Ciungi, Valea Gugii, Vaile Calului, Valea Lupului, Salatruc, Stravinoasa, Valea Izvorului, Paraul Morii (Paraul lu’ Bilaviz), Disor (Valea Bisericii), Toplita, Paraul Lupului, Valea Dumii, Valea Curii, Valea Saracelului, Valea Mihaiesii, Paraul Tocilelor (Toptitelor) pe dreapta, iar pe stanga: Iedutu, Murgasu, Parauta, Valea cu Calea, Hodrangusa, Valea Lesului, Valea Causului, Valea Rea, Valea Lungii, Valea Fatii, Paraul Rosu.

 

Pe Valea Iadului este  un loc numit Lunca Rosie, unde Avram Iancu a luptat cu ungurii. “O curs mult sange si dintr-o parte si din alta, asa de mult ca locul si valea din apropiere s-a inrosit de atata sange. De atunci, la lunca ii zicem Lunca Rosie, iar la Vale i se zice Valea Iadului”.

O perioada din istoria Vaii Iadului la rascrucea Valea Izvorului – Valea Iadului, a fost un punct de frontiera intre Romania si Ungaria, localitatea Remeti fiind rupta in doua si pusa sub stapanire straina.

Zona turistica a Vaii Iadului a fost decoperita de turisti odata cu cea a  Statiunii Stana de Vale.  La inceputul secolului  XX cand a fost  adusa calea ferata care pe 45 km, intre Gura Iadului (Halta Stana de Vale) Remeti-Barajul Lesu si Stana de Vale facilita transportul pe o ruta in care  salbaticia, se impreuna cu ospitalitatea taraneasca  si cu extraordinara harnicie si frumusete spirituala a motului.

Mocanita sau “Sin-autobusul”  cum era numit de oamenii locului, transporta calatorii indragostiti de natura pe tot parcursul anului de la Bulz la Statiunea Stana dea Vale ce se afla la 30 km de Carpathia, de unde acestia faceau excursii si drumetii in imprejurimile fantastice ale vaii, la pesteri, cascade sau izvoare inobilate cu virtuti terapeutice.

 

Valea Iadului este pictata cu caverne, doline, avene (Gura Dracului, Hartoape), grote, ponoare si pesteri, bazinul Vaii Iadului fiind, cu circa 300 de astfel de formatiuni, unul dintre cele mai bogate din tara. Dintre cele mai importante pesteri se pot aminti: Pestera cu Apa de la Bulz (la 336 m altitudine, pe malul stang al Vaii Iadului, la picioarele unui abrupt de peste 200 m), accesibila doar speologilor; Pestera de pe Valea Lesului, populata cu coleoptere cavernicole, fiind prezente si fosile de ursi cavernicoli (Ursus Speleus); Pestera Mica, Pestera Pastorului, Pestera Ciuhandrului – cu un climat unic, de o deosebita importanta stiintifica; Pestera de pe Valea Izvorului, descoperita in timpul constructiei canalului de aductiune Iad-Dragan, este, se pare, extrem de interesanta, dar n-a fost inclusa in circuitul turistic etc.

 

In zona masivului Carligate, zona subalpina se dezvolta pajisti dominate de asa numita iarba stancilor si taposica, in amestec cu firuta, paiusul pestrit, parusca, mararul ursului sau patrunjelul de munte, clopotelul, dar si arini de munte, jneapanul, afinul, merisorul, ghintura, ienuparul pitic etc. Dintre animalele ce pot fi intalnite aici putem aminti capra neagra, cateva rase de rozatoare, reptile – vipera comuna, soparla de munte, gasteropode, fasa de munte, fluturasul de piatra e.t.c.

 

Fauna padurilor Vaii Iadului este insemnata mai ales prin prezenta formelor de importanta cinegetica. Mamifere ca cerbul, ursul, rasul si capra neagra, pot fi vazute in timpul unor expeditii pe munte. In regiunile calcaroase mai apare jderul de piatra, iar in padurile de foioase – soarecele gulerat, veverita, lupul, jderul de padure, mistretul,caprioara, iepurele, vulpea  etc. Zimbrul, pare-se, a reprezentat, candva, fala acestor locuri. Acestora li se adauga numeroase pasari: cocosul de munte, ierunca, buha, corbul, mierla, uliul etc., iar, mai nou, lacurile de acumulare sunt vizitate de rate salbatice. Tot recent, este consemnata si aparitia berzelor iar pesterile sunt populate cu lilieci care in tipmul serilor de vara pot fi vazuti si in afra pesterilor.

Atat in apele Vaii Iadului, cat si in majoritatea afluentilor, apar pastravul indigen (, pastravul curcubeu, lipanul, mreana de munte, cleanul, cicarul, dar si racul de munte.

 

Vama s─ârii

vama-sarii

Targul este organizat an de an la sfarsitul primei saptamani din luna iunie, pentru a evoca o indeletnicire straveche: comertul cu sare din inima Transilvaniei si punctul de vama catre Pasalacul otoman de la Oradea. Conform obiceiului, sarbatoarea populara incepe cu “repunerea in scena” a sosirii plutelor cu sare pe Crisul Repede, refacut simbolic de doi tineri imbracati in costume populare, care transportau pe apele din ce in ce mai mari ale raului sare din ocnele transilvane. Denumirea sarbatorii este atestata de documente din evul mediu potrivit carora la Vadu Crisului, pe raul Crisul Repede, exista un punct vamal permanent intre Regiunea libera Transilvania si Pasalacul otoman de la Oradea, in care se vamuia sarea adusa in carute sau cu plute de negustorii de sare tocmai din ocnele din centrul Transilvaniei.

Marturie legata de aceasta activitate este turnul aflat pe o stanca verticala, construit la opt metri inaltime fata de sol. Sapat in stanca, cu ferestre de observatie, turnul dateaza din jurul anului 1200 si era destinat supravegherii traficului pe Cris si drumului de pe malul stang al raului.

La baza lui mai exista si azi fiarele de care se agatau plutele pentru oprire si vamuire. In timp, aici s-au adunat si alti negustori pentru a-si comercializa produsele, in principal, alimentare sau obiecte casnice ori gospodaresti facute din lemn dand nastere renumitului targ de la Vama Sarii.

Op╚Ťiuni:
Sonorizare
Parcare
Buc─ât─ârie / Catering
Bar - foyer
Atelier repara╚Ťii / ├«ntre╚Ťinere pe raza 15 km
Fumat incint─â
Alcool incint─â
Etajat
Canalizare
Spa╚Ťiu ├«nchis
Spa╚Ťiu deschis
Aer condi╚Ťionat
Sal─â de recep╚Ťie / conferin╚Ťe
Drum asfaltat
Asisten╚Ť─â medical─â pe raza 15 km
Scop:
Expo / Tabere de art─â
Studio foto
Studio video
Produc╚Ťie film
Cursuri / Seminarii
Cafe-concert / Petreceri
Proiec╚Ťii

Arhitectur─â: Tradi╚Ťional

Interior: Eclectic

Clim─â: Temperat─â 4 anotimpuri

Cota de la nivelul m─ârii: < 1000

Vegeta╚Ťie dominant─â: P─âduri conifere

Relief dominant: Montan

Peisaj dominant: Versan╚Ťi

Material de construc╚Ťie: C─âr─âmid─â

Tipologie: Locuit / Cazare / Ad─âpost

Cazare direct─â: 20-25 persoane

Condi╚Ťii cazare: Bune

Țară:Romania

Oraș:Cheile Remetiului

Telefon:0359 416 103

Email: office@ecarpathia.com

Adres─â / Rezervare:

Pensiunea CARPATHIA este situata in partea de est a judetului Bihor pe cursul superior al Vaii Iadei, la intalnirea dintre Muntii Padurea Craiului si Muntii Vladeasa, sub peretele unor chei (Cheile Remetiului), intr-un superb spatiu montan.

Ea se situeaza la 90 km (1 ora si 20 min ) distanta de municipiul Oradea (pe drumul DJ764 la numai 20 km de DN1, E60), la 100 km (1 ora si 35 min) distanta de municipul Cluj-Napoca, la 85 km (1 ora si 20 min) de municipiul Zalau, 200 km (3 ore) de Satu-Mare, 180 km (2 ore si 40 min) distanta de Baia-Mare, 200 km (3 ore) de Arad, 260 km (3 ore si 40 min) distanta de Timisoara si  30 km distanta de statiunea climaterica Stana de Vale.

Website: http://www.ecarpathia.com/

Agentie de turism