Intr─â ├«n cont / Inregistreaza-te
AE Agency


Cabana Izvoarele Doftanei


Nici un videoclip ├«nc─ârcat. 

Detalii

Suprafa╚Ť─â (mp): 300 - 1.000

Capacitate locuri: 100

Disponiblitate zile: 7 / 7

Disponiblitate ore: 24 / 24

Descriere / Avantaje:

Facilitati si servicii:

• Incalzire: central proprie
• Restaurant
• Terasa restaurant
• Gratar
• Jacuzii
• Pista bowling
• Masa pentru tenis
• Masa pentru billiard


Cazare, grupuri de maxim 45 de persoane, cabana Izvoarele Doftanei

Pentru a ajunge la cabana trebuie sa urmati traseul de mai jos:   Bucuresti-60km-Ploiesti-34km-Campina-22km-Valea Doftanei-Traisteni total =119 km


  • Lacul de acumulare Paltinul

Lacul de acumulare pentru apa potabila, intins pe o lugime de 3 km, ofera o priveliste incantatoare. Barajul Paltinu a fost terminat in anul 1970, are o inaltime maxima de 108 m si o lungime a coronamentului de 465. Este un baraj de beton în arc, de 108 m în─âl┼úime, construit pe valea râului Doftana. Este situat cu exactitate în Jude┼úul Prahova, pe valea râului Doftana, în aval de confluen┼úa acesteia cu valea P─âltinoasa, în cheile numite "La Tocile".

  • Cheile Doftanei

Situate in apropierea Lacului Paltinul, ofera o priveliste deosebita, asemanatoare cu cea de la Cheile Bicazului. Fenomen carstic. Chei spectaculoase sapate de Valea Doftanei in conglomerate dure, cu o lungime de 300 m si stramte de 15-20 m, cu pereti aproape verticali formand un adevarat tunel prin care trecea calea ferata ingusta, azi drumul comunal.

 

  • Rezervatia de brad natural "Glodeasa"

Rezervatia de brad natural "Glodeasa" (peste 200 de ani) este casa multor specii de flori precum si a animaleor salbatice: veverite, vulpi, porci mistreti, ursi. Este o rezervatie naturala (forestiera). Cuprinde 528 ha, alcatuita din fag si brad cu subarboret (alunul, socul negru si rosu). Din patura ierbacee sunt abundente floarea pastelui, brebenei, coada cocosului, laptele cucului, s.a.

 

  • Lacul Paltinoasa

Lacul Paltinoasa reuneste pentru cunoscatori toate conditiile necesare realizarii unei partide de pescuit ideale asigurand satisfactia petrecerii unor zile de neuitat si a unor partide de pescuit excelente.

 

LOCALITATEA VALEA DOFTANEI

 

  • In luna septembrie se sarbatoreste Festivalul "Cascavelei" - ajuns la editia cu nr.10 in 2011

Producatorii din localitatile Valea Doftanei, Comarnic si Campina isi etaleaza produsele traditionale: cascavalul imbracat in lemn de brad, pastrama de oaie si colacii impletiti.

 

  • Se pot face drumetii cu rucsacul in spate pe trasee marcate, usoare ca grad de dificultate, prin:
    Pasul Predelus - 1295 m altitudine.
    Traseu 4-5 ore pe culmea Muntilor Baiului, prin Valea Floreiului si Vf. gagu Mare 1660 m.

Traseu de 6-8 ore pe culmea Patru, Orgojoaia, Vf. Cazacu 1753m.

  • Traseu de echitatie pâna în Posada.
  • Traseu mountain bike, pe ruta Valea Doftanei-Cornu-Câmpina, traseu cu grad de dificultate mare.

 

  • Pu┼čc─âria Doftana

Între 1894 ┼či 1896 în zona satului Doftana, pe un platou deasupra râului Doftana, a fost construităÄ închisoarea cu acela┼či nume. Închisoarea Doftana a func┼úionat pânăÄ în 1940, când a fost grav avariatăÄ de cutremurul din acel an. Închisoarea este cunoscutăÄ mai ales pentru perioada interbelicăÄ, ani în care la închisoarea Doftana au fost întemni┼úa┼úi capi ai mi┼čcăÄrii comuniste, printre ei Gheorghe Gheorghiu-Dej ┼či Nicolae Ceau┼čescu. Aceasta a făÄcut ca în perioada comunistăÄ închisoarea Doftana săÄ fie transformatăÄ în muzeu ┼či loc de pelerinaj ideologic. Printre altele, copii din toatăÄ zona de sud a României erau adu┼či la închisoarea Doftana pentru ceremonia de intrare în organiza┼úia de pionieri.

 

LOCALITATEA CAMPINA

 

  • Castelul familiei Hasdeu

Edificiul (in forma de cruce) are aspect de cetate medievala si a fost construit de marele carturar B.P. Hasdeu in memoria fiicei sale, Iulia. Castelul "Iulia Hasdeu" este construit între anii 1893 ┼či 1896. Primul r─âzboi mondial a afectat Castelul Iulia Hasdeu, care necesita repara┼úii înc─â dinaintea mor┼úii constructorului s─âu, savantul Bogdan Petriceicu Hasdeu (1896). Sarcina de realizare a lucr─ârilor de restaurare sunt preluate în anul 1924 de c─âtre Ateneul Popular "B.P.Hasdeu" din Câmpina. Cel de-al doilea r─âzboi mondial agraveaz─â starea construc┼úiei pân─â în anul 1955, când numele s─âu este înscris pe Lista Monumentelor Istorice.

S─âlile castelului

Sala 1 - Salonul de primire al doamnei Iulia Ha┼čdeu, so┼úia scriitorului, unde se afl─â bustul de marmur─â al so┼úiei scriitorului;

Sala 2 - Sufrageria, cu portretele familiei pictate în medalioane, pe pere┼úii camerei;

Sala 3 – Templul Castelului, cel mai înalt turn, care are un pronaos cu oglinzi paralele ┼či un altar. În mijlocul turnului, unde se urc─â pe trepte metalice, se afl─â Statuia lui Iisus, sculptat─â de Raphael Casciani. R─âzboiul, cutremurele ┼či ignoran┼úa uman─â au afectat de multe ori Castelul, dar statuia lui Iisus nu a fost niciodat─â atins─â.

Sala 4 - Biroul de lucru al lui B.P.Ha┼čdeu, în care se afl─â portretele savantului, al so┼úiei ┼či al Iuliei.

Sala 5 - Camera cu cale, dedicat─â Iuliei Ha┼čdeu, unde se afl─â p─âpu┼ča Iuliei, o sculptur─â, bustul Iuliei Ha┼čdeu, de Ioan Georgescu, din marmur─â de Carrara, realizat în 1890.

Sala 6 - Camera obscur─â, unde aveau loc ┼čedin┼úele de spiritism, care are un porumbel de piatr─â, o lunet─â astronomic─â, un sfe┼čnic ┼či o statuet─â a lui Iisus.

 

  • Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu din Campina

Muzeu memorial. Profil: memorial, arta plastica, mobilier, obiecte personale, fotografii, scrisori, biblioteca (scrieri de arta, autografe ale scriitorilor contemporani artistului), picturi si desene (circa 102 lucrari). Cladirea a fost construita intre 1902-1904.

 

LOCALITATEA TELEGA

  • B─âile Telega

Telega are mai multe lacuri sarate, formate în locul vechilor ocne: Mocanu, Palada, Stavrica, Lacul Dulce si Lacul Baia Centrala, lacuri alimentate de izvoare si uneori de apele de pe torenti. Din aceste lacuri au fost amenajate Baile Minerale Telega, cunoscute din secolul al XIX-lea pentru calitatile terapeutice care atrag acum mii si mii de turisti ce se bucura din plin de apele lor tamaduitoare.
Proprietatile curative ale Bailor Telega din judetul Prahova au depasit granitele tarii, fiind recunoscute recent chiar de Institutul Balnear Francez, care a confirmat ca apele cloruro-sodice din localitate ocupa locul doi in Europa si locul cinci in lume in ceea ce priveste contributia in vindecarea a numeroase boli.

Caracteristicile fizico-chimice ale lacului central Telega, gradul ridicat de concentra┼úie al s─ârii (clorur─â de sodiu ┼či altele) ┼či stabilitatea apei confer─â ac┼úiuni terapeutice pentru boli ale aparatului locomotor dup─â cum urmeaz─â:

  • manifest─âri reumatismale degenerative, incluzând artroze (gonartroz─â, cocsartroz─â, manifest─âri artrozice la nivelul coloanei vertebrale) ┼či periarticulare (periartrit─â la um─âr, ┼čold, genunchi, bursite, tendinite);
  • sechele post-traumatice;
  • sindroame dureroase de tip neurologic;
  • boli ginecologice (anexit─â, scleroz─â chistic─â, sterilitate)
  • afec┼úiuni vasculare periferice: arteriopatie obliterant─â-stadiul I ┼či II, insuficien┼ú─â veno-limfatic─â (varice la membrele inferioare, edem limfatic);
  • afec┼úiuni ale c─âilor respiratorii superioare (rinite, rinosinuzit─â, faringit─â) sau bron┼čit─â cronic─â.

 

  • Închisorile Telegii. Ocna.

Telega mai este cunoscutăÄ ┼či pentru închisorile sale. La început, oamenii erau trimi┼či la muncăÄ silnicăÄ la exploatarea săÄrii („la ocnăÄ”). Acest tip de pedeapsăÄ a fost aplicat pânăÄ în secolul XIX. Ocna Telega avea pe lângăÄ ea ┼či o închisoare cu douăÄ despăÄr┼úituri: una pentru cei cu condamnăÄri limitate, alta pentru cei condamna┼úi la moarte sau la muncăÄ silnicăÄ pe via┼úăÄ. De aici, termenul de pu┼čcăÄria┼č se confundăÄ cu cel de ocna┼č. La Telega a fost întemni┼úat ┼či haiducul Iancu Jianu. Acesta evadeazăÄ în 1816. O referin┼úăÄ cinematograficăÄ a acestei întâmplăÄri poate fi găÄsităÄ în filmul Haiducii al lui Dinu Cocea.

 

LOCALITATEA BREBU

 

  • M─ân─âstirea de la Brebu

Manastirea de la Brebu este una dintre cele mai importante realiz─âri arhitectonice ale domniei lui Matei Basarab ┼či a artei române┼čti a secolului al XVII-lea. Aceasta este amplasat─â în vatra localit─â┼úii Brebu Mân─âstirii din actualul jude┼ú Prahova, în apropierea râului Doftana. Arealul geografic este încânt─âtor, situarea acestuia într-o depresiune a Sub-Carpa┼úilor, la poalele Bucegilor ┼či Grohoti┼čului, confer─â o clim─â dulce ┼či un aer curat cu calit─â┼úi terapeutice.

Complexul arhitectural de la Brebu, conceput ca m─ân─âstire ┼či curte domneasc─â, este p─âstrat în forma ini┼úial─â, fiind unul dintre pu┼úinele monumente medievale române┼čti atât de bine conservate. Acesta este compus din:
Biserica m─ân─âstirii ca arhitectur─â este asem─ân─âtoare cu cea de la M─ân─âstirea Dealu, de dimensiuni mari (30X10m), construit─â pe un plan triconic cu o turl─â pe naos ┼či alte dou─â mai mici pe pronaos, zidurile având grosimea de 2m ┼či sunt din c─âr─âmid─â ars─â ┼či piatr─â. Decora┼úiunea exterioar─â este specific─â bisericilor din ┼óara Româneasc─â, s─ârac─â, singurele elemente decorative sunt dou─â registre de firide ┼či un brâu de piatr─â în partea superioar─â, ┼či ancadramentele u┼čilor ┼či ferestrelor, acestea fiind realizate de me┼čterul Lupu (probabil un me┼čter adus din Moldova) ┼či reproduc modele ale goticului târziu moldovenesc. Decora┼úiunea înterioar─â este de secol XIX (1843), cu refacerea picturii tâmplei ┼či altarului, oper─â a lui Sava Hen┼úia între anii 1901-1902.
Casele domne┼čti sunt, ca arhitectur─â, specifice epocii. Construc┼úia este asem─ân─âtoare cu cea p─âstrat─â la Plumbuita, de dimensiuni relativ mari (11,80X30,20), format─â din 9 camere ┼či o sufragerie, toate comunicând între ele. Subsolul este format din dou─â pivni┼úe boltite, acesul în ele f─âcându-se printr-un gârlici peste care a fost a┼čezat un foi┼čor.
Turnul de acces în incinta complexului este de dimensiuni mari, una dintre cele mai frumoase ┼či mai bine p─âstrate construc┼úii de acest tip din ┼úara noastr─â. Este a┼čezat pe latura sudic─â a incintei, având un parter ┼či trei etaje dominând prin în─âl┼úimea (aproximativ 20m) sa înprejurimile, de altfel unul din scopurile construc┼úiei fiind ┼či acela de foi┼čor de observa┼úie. Primele dou─â etaje sunt prev─âzute cu metereze pentru arme de foc iar al treilea, folosit drept clopotni┼ú─â, are spa┼úiu deschis în toate p─âr┼úile. Parte din pere┼úii interiori ai turnului au fost repicta┼úi de Sava Hen┼úia.
Zidul de incint─â, cu o în─âl┼úime de 6m, are form─â octogonal─â neregulat─â. Este f─âcut din piatr─â ┼či c─âr─âmid─â ars─â, fiind prev─âzut cu metereze pentru tragere. Sub aceste metereze înc─â se mai pot observa urmele unui drum de straj─â de lemn, ast─âzi disp─ârut.
Chiliile ┼či cl─âdirile anexe erau situat pe latura de vest a incintei, ast─âzi fiind disp─ârute în întregime, locul existen┼úei lor fiind marcat cu ocazia lucr─ârilor de restaurare terminate în 1963.

 

LOCALITATEA TRAISTENI

 

  • Ruinele Bisericii vechi din satul Traisteni

Satul Traisteni... Se spune ca denumirea localitatii vine de la straiele ciobanesti ale primilor locuitori, niste familii de ardeleni prigoniti pe fond religios. Aici se afla una dintre cele mai mari biserici satesti din Romania: Biserica cu hramul Sf. Arhangheli Mihail si Gavril. Aceasta are pictat (in pronaos, in dreapta intrarii) chipul Regelui Mihai. Aceasta fresca a fost astupata cu tencuiala in anul 1950. Este singura biserica, cu exceptia Catedralei Mitropolitane din Iasi, care avea pictat chipul tanarului Rege Mihai. Biserica este cinstita printr-o sarbatoare ""Nunta bisericii"", traditie locala, o nunta simbolica la care se aduna intreaga comunitate.

 

  • Muzeul de Etnografie si Folclor

Deschis in cadrul Caminului Cultural Traisteni, infatiseaza aspecte ale locuintei taranesti traditionale de pe Valea Doftanei pastrand obiecte de marturie a mestesugurilor si traditiilor populare din zona: vase de pamant, stergare brodate, ornamente gravate in lemn, traforate, lucrate in relief, fote, ii cu broderii alese, elemente autentice ale portului popular romanesc.

 

LOCALITATEA TESILA

 

  • Muzeul de Arte Plastice

Deschis in cadrul Caminului Cultural Tesila, uneste peste 300 de opere de arta, multe dintre ele ale unor artisti consacrati, rodul celor XVIII editii ale Taberei Internationale de creatie Plastica Valea Neagra

 

  • Tabara Internationala de creatie plastica Valea Neagra, deschisa tuturor artistilor profesionisti din domeniul sculpturii, graficii, picturii.

Op╚Ťiuni:
Sursa trifazic
Sonorizare
Parcare
Buc─ât─ârie / Catering
Bar - foyer
Atelier repara╚Ťii / ├«ntre╚Ťinere pe raza 15 km
Semnal GSM / Net
Fumat incint─â
Alcool incint─â
Canalizare
Spa╚Ťiu ├«nchis
Aer condi╚Ťionat
Asisten╚Ť─â tehnic─â ╚Öi administrativ─â
Depozit decoruri, material
Vestiar
Drum asfaltat
Asisten╚Ť─â medical─â pe raza 15 km
Scop:
Repeti╚Ťii
Spectacole
Expo / Tabere de art─â
Studio foto
Studio video
Produc╚Ťie film
Cursuri / Seminarii
Casting
Cafe-concert / Petreceri
Proiec╚Ťii
Concert

Arhitectur─â: Eclectic─â

Interior: Eclectic

Clim─â: Temperat─â 4 anotimpuri

Cota de la nivelul m─ârii: < 1000

Vegeta╚Ťie dominant─â: P─âduri foioase

Relief dominant: Montan

Peisaj dominant: Colinar

Material de construc╚Ťie: C─âr─âmid─â

Tipologie: Locuit / Cazare / Ad─âpost

Hidro: Râu

Cazare direct─â: 50-60 persoane

Condi╚Ťii cazare: Bune

Țară:Romania

Oraș:Doftana

Telefon:0733.689.646, 0732.300.050

Email: office@cabanadoftana.ro

Adres─â / Rezervare:

Sat Traisteni, Comuna Valea Doftanei, Str. Negras MHC, Nr. 247 , 107641

http://www.cabanadoftana.ro/rezervare_online.php

Website: http://www.cabanadoftana.ro/

SanPlant