Intr─â ├«n cont / Inregistreaza-te


Pensiunea Melba


Nici un videoclip ├«nc─ârcat. 

Detalii

Suprafa╚Ť─â (mp): 300 - 1.000

Capacitate locuri: 40

Disponiblitate zile: 7 / 7

Disponiblitate ore: 24 / 24

Descriere / Avantaje:

Atracţii Locale

  • Rezerva┼úia mixt─â Balta Nera – Dun─âre , Comuna Socol, 10,00 ha – declarat─â prin Legea 5/2000 zon─â umed─â cu vegeta┼úie hidrofil─â ┼či higrofil─â specific─â (Typha sp.,Phragmites sp.,Carex sp.,Salix sp.), cu o bogat─â avifaun─â acvatic─â: egreta mic─â (Egreta garzetta), cormoranul mic(Phalocrocorax pygmaeus)etc.La sud de localitatea Socol (comuna Socol) în zona de v─ârsare a râului Nera în Dun─âre.
  • Mân─âstirea Bazia┼č (com.Socol, sec XVIII).
  • Rezerva┼úia mixt─â Râpa cu L─âstuni din Valea Divici, Comuna Pojejena, 5,00 ha – declarat─â prin Legea 5/2000 ad─âposte┼čte cuiburile ┼či coloniile de l─âstuni construite pe abrupturile formate în depozite loessoide cuaternare. La intrarea în Valea Divici dinspre drumul na┼úional Moldova Veche – Socol (comuna Pojejena).
  • Cetatea ┼či a┼čezarea dacic─â din satul Divici – Reprezint─â o m─ârturie a locuirii dacice a acestui spa┼úiu , situl fiind considerat de importan┼ú─â na┼úional─â , fiind recunoscut ca element de patrimoniu na┼úional prin legea 5/2000.
  • Moldova Nou─â – biserica româno – catolic─â (1780), monument de arhitectur─â religioas─â. Muzeul “Clisurii de Sus a Dun─ârii”,cu sec┼úii de istorie , etnografie, minerit.Centrul de informare – documentare al Parcului.
  • Ruinele cet─â┼úii Sf. Ladislau – situat─â în apropierea localit─â┼úii Coronini, pe dealul Cula , A fost ridicat─â în secolul al XV-lea împotriva n─âv─âlirilor turce┼čti.
  • Stâncile Babac─âi (“Stânca Tat─âlui” – traducere turc─â) – marcheaz─â locul de unde începe Clisura Dun─ârii. Clisura,un cuvânt de origine bizantin─â, înseamn─â cetate a┼čezat─â la gura unui defileu.
  • Pe┼čtera Gaura cu Musc─â – în total pe┼čtera are 254 m ┼či este lipsit─â de concre┼úiuni de calcite spectaculoase. Re┼úinem doar “barajele” de travertine între care se adun─â apa , prezen┼úa “laptelui de piatr─â” , a buzun─âra┼čelor de calcite suprapuse (odontolite), ┼či a stalactitelor. Nota specific─â a acestei pe┼čteri e dat─â îns─â de mirosul penetrant de amoniac, provocat de marea cantitate de guano produs─â de coloniile de lilieci ce populea─âa pe┼čtera . Este situat─â mai jos de stânca Babac─âi , la cca 30 m în─âl┼úime în peretele calcaros, urcând din ┼čosea în dreptul unui izvor cu ap─â de b─âut.
  • Rezerva┼úia arheologic─â pe┼čtera Gaura Chindiei II – cam la 3 km în aval de Gaura cu Musc─â, într-un abrupt din strâmtura Pescari – Alibeg,la circa 80 m altitudine fa┼ú─â de Dun─âre. Declarat─â din 1973 rezerva┼úie arheologic─â , aici se ascunde un monument de art─â rupestr─â unic în ┼úara noastr─â. Pe pere┼úi se afl─â motive picturale în culoare ro┼čie: p─âs─âri ┼či motive florale, semne ┼či simboluri singulare sau grupate , însemn─âri cu caractere chirilice ┼či latine, impresiuni de mâini ┼či degete etc.O parte din aceste motive (printre care p─âs─ârile) sunt atribuite sfâr┼čitului epipaleoliticului (acum aproximativ 14.000 de ani) ┼či începutului neoliticului. Altele (de exemplu motivele solare) apar┼úin epocii metalelor,probabil popula┼úiilor protodacice ┼či dacice. Interesante sunt semnele grupate care par a reprezenta o scriere din aceea┼či epoc─â, dar care î┼či p─âstreaz─â înc─â enigma. În fine, sunt ┼či motive din epoca prefeudal─â ┼či feudal─â timpurie (de pild─â crucea bizantin─â ┼či poligonul stelat). Grilajul de fier cu care a fost închis─â este distrus de ceva vreme , astfel c─â, al─âturi de picturi, au ap─ârut ┼či semn─âturi mai recente.
  • Liubcova – moara de lemn cu ciuturi ┼či butoni de pe râul Liubcova, din aval de localitate.
  • Biserica Sf. Arhangheli din localitatea Berzeasca – monument de arhitectur─â. Biserica este situat─â în vatra localit─â┼úii Berzeasca, fiind cea mai veche biseric─â româneasc─â din Clisura Dun─ârii construit─â în stil baroc , la 1836. Pictura este executat─â în ulei de c─âtre pictorii Dimitrie Turcu ┼či Dimitrie Popovici
  • Centrul de informare – documentare al Parcului Natural Por┼úile de Fier Berzeasca – aici pute┼úi consulta materialele informative editate în cadrul proiectului Conservarea ┼či managementul habitatelor parcului natural Por┼úile de Fier, ┼či s─â ob┼úine┼úi informa┼úii despre posibilit─â┼úile de cazare din zon─â (Berzeasca, Liubcova, Bigar).
  • Satul ┼×vini┼úa – aici are loc în fiecare toamn─â s─ârb─âtoarea smochinului. Pe pantele însorite ale satului sunt plantate livezi de smochini.
  • Rezerva┼úia paleontologic─â Locul fusilier ┼×vini┼úa, Comuna ┼×vini┼úa, 95 ha – declarat─â prin legea 5/2000, este o rezerva┼úie celebr─â în Europa, cu amoni┼úi din Jurasicul mediu(Dogger). Este unul dintre cele mai importante puncte fosiliere mezozoice din Carpa┼úi, situate în amonte de localitatea ┼×vini┼úa, între Greben ┼či pârâul Iardumovacia – Valea Saraorschi. Recoltarea fosilelor este strict interzisa!
  • Cetatea Tri Kule – a fost ridicat─â în secolul al XV-lea pentru a opri expansiunea otoman─â spre vest, un turn observându-se ┼či în prezent în apropierea localit─â┼úii ┼×vini┼úa.
  • Rezerva┼úia mixt─â Cazanele Mari ┼či Cazanele Mici, comuna Dubova , 215 ha – la sud-vest ┼či nord-est de localitatea Dubova, între Valea Ogradena ┼či Oga┼čul Turcului. În aceast─â zon─â Dun─ârea str─âbate cea mai îngust─â ┼či mai grandioas─â zon─â a Defileului Dun─ârii, Cazanele Mari fiind desp─âr┼úite de Cazanele Mici ┼či bazinetul Dubova. Pe versan┼úii calcaro┼či ┼či abrup┼úi ai Cazanelor se dezvolt─â o flor─â de o mare diversitate, cu caracter ponto-mediteranean- ┼či central-european. Din cele 7 pe┼čteri identificate cu o lungime total─â de 2.155 m cea mai important─â este pe┼čtera Ponicova, la intrarea c─âreia pârâul cu acela┼či nume creeaz─â ni┼čte chei scurte ┼či s─âlbatice ┼či un pod natural lung de circa 25 de m ┼či înalt de 6-8 m. Pe┼čtera are o lungime total─â de 1666m , str─âbate Ciucaru Mare ┼či iese în Dun─âre. Este accesibil─â din ┼čosea.
  • Chipul lui Decebal – s─âpat în stânc─â se afl─â situate la gura de v─ârsare a Mraconiei în Dun─âre, având o în─âl┼úime de 40 de metrii ┼či o l─â┼úime de 25 metrii. Ini┼úiativa realiz─ârii sale apar┼úine lui Iosif Constantin Dr─âgan.
  • Golful Mraconiei – datorit─â construc┼úiei hidroenergetice de la Por┼úile de Fier, nivelul Dunîrii a crescut inundând gurile de v─ârsare a afluen┼úilor ce coboar─â din mun┼úi, formând astfel adev─ârate golfule┼úe. În acest golf s-a amenajat un loc de popas turistic.
  • Tabula Traiana – dintre cele 10 tabule ce au fost d─âl┼úuite în defileu, doar Tabula Traiana se mai conserv─â, patru sunt p─âstrate în desene ┼či stampe din secolul al XVIII-lea ┼či al XIX-lea, restul fiind distruse. Tabula Traiana este s─âpat─â în stânc─â , la ie┼čirea din Cazanele mici, pe malul sârbesc al Dun─ârii ┼či consemneaz─â drumul construit de Împ─âratul roman. În traducere, textul Tabulei sun─â astfel: “Imp─âratul Cesar Nerva Traian Augustul, fiul divinului Nerva, înving─âtor al germanilor, cel mai mare dintre preo┼úi, având pentru a patra oar─â puterea tribuniciar─â (anul 100 e.n.), p─ârinte al patriei, consul pentru a treia oar─â, a ref─âcut drumul, dup─â ce l-a adâncit în mun┼úi ┼či i-a înlocuit podeaua”.
  • Muzeul etnografic Ieselni┼úa – situat în satul cu acela┼či nume.
  • Mân─âstirea Sf. Ana – Ctitorie a cunoscutului ziarist interbelic Pamfil ┼×eicaru, cavaler al Ordinului “Mihai Viteazul”, este a┼čezat─â în imediata apropiere a municipiului Or┼čova pe Dealul Mo┼čului.De┼úine un pavilion cu spa┼úii de cazare (circa 10 camere)┼či un muzeu memorial.
  • Catedrala romano – catolic─â din Or┼čova – a fost construit─â între anii 1972 – 1976, du─â planurile arhitectului Horst Fackelmann, ca urmare a str─âmut─ârii Or┼čovei vechi pe actualul s─âu amplasament. Catedrala este construit─â din beton finisat, cofraje ┼či lemn, având form─â de cruce din orice punct ar fi privit─â.

În zon─â exist─â foarte multe drumuri forestiere ┼či comunale, mai mult sau mai pu┼úin modernizate ce fac deliciul amatorilor de senza┼úii tarifie cicli┼čtilor montani (MOUNTAINEBIKE) fie motocicli┼čtilor OFFROAD, care au toate ┼čansele unei vacan┼úe de neuitat.

 

Pornind de la Or┼čova, mai sus în dreptul localit─â┼úii E┼čelni┼úa, începe intrarea în Cazanele Mici. Drumul prin Defileu se parcurge pe ap─â sau pe uscat. ┼×oseaua este s─âpat─â în stânc─â pe mai multe por┼úiuni. În dreptul fostei localit─â┼úi Ogradena se poate citi inscrip┼úia de pe Tabula Traiana, amintind drumul legiunilor romane din anii 101-104, când me┼čterii au t─âiat muntele pentru a construi ┼čoseaua pe malul sârbesc. Vasele ┼či ma┼činile sta┼úioneaz─â aici pentru a vizita complexul turistic cu acela┼či nume. La prima vedere: chipul dacic al lui Decebal d─âl┼úuit în stânc─â ┼či m─ân─âstirea Mraconia parc─â r─âs─ârind din fluviu. Mai sus, pe valea dintre mun┼úi, se poate vizita micul golf al Mraconiei. Mai sus, la km D 985 se afl─â înecate ruinele cet─â┼úii medievale Tri Kule (sec. XIV), din care se mai v─âd dou─â turnuri r─âs─ârind din apã. La km D 1000 apar stâncile calcaroase ale Grebenului, ┼čoseaua str─âbate, deasupra lacului, peste roci m─ârnoase ┼či calcare ro┼čcate. Mai sus, unde începe intrarea (din amonte) în Cazanele Mari, ┼úâ┼čne┼čte din ape un pinten al stâncii Babac─âi, loc unde alt─âdat─â marinarii sta┼úionau ┼či f─âceau rug─âciuni, c─âci urma coborârea în fioroasele Cazane.

Vegeta┼úia cuprinde specii rare, submediteraneene: liliacul s─âlbatic, stânjeneii de stâncã, Laleaua de Cazane, specie unic─â pe glob. Specifice zonei sunt ┼či reptilele: broasca ┼úestoas─â de uscat, vipera cu corn , ┼čopârlele rare , insecte: fluturii de pe┼čter─â, scorpionul carpatic etc. La ┼×vini┼úa se afl─â rezerva┼úie paleontologic─â, format─â din depozite fosilifere jurasice ┼či danubiene. Punctul fosilifer ┼×vini┼úa, pe pârâul Saraoschi, cu calcare bogate în amoni┼úi (peste 60 de forme, unele ca ni┼čte melci uria┼či, contemporani cu dinozaurii), se poate vizita numai cu vaporul în locul numit Pesc─ârie

Senza┼úionale sunt descoperirile arheologice din pe┼čterile Defileului: pe┼čterile Clemente ┼či Cuina Turcului de la Dubova, cu obiecte antropomorfe din epipaleolitic: ceramic─â, obiecte de podoab─â (cele mai vechi din România), unelte de piatr─â cioplit─â, unelte folosite de pescari ┼či vân─âtori în urm─â cu peste 15.000 de ani. Alte obiecte sugereaz─â c─â grecii între┼úineau leg─âturi comerciale cu locuitorii din Clisur─â. Localnicii au descoperit Pe┼čtera cu picturi (Chindia) care dateaz─â din epoca metalelor. Pe┼čtera Ponicova este cea mai mare ┼či cea mai spectaculoas─â din Defileu. Se afl─â în Ciucarul Mare, pe o lungime de 1166 m, str─âpuns─â de pârâul Ponicova. Are mai multe galerii, din care Galeria Liliecilor de peste 100 m lungime, 60 m l─â┼úime ┼či 30 m în─âl┼úime – o mirabil─â catedral─â subteran─â. Pe┼čtera Veterani este imens─â ┼či a fost folosit─â ca punct strategic de daci ┼či romani, de austrieci ┼či turci, putând ad─âposti peste 700 de solda┼úi. A fost fortificat─â de generalul austriac Veterani, de unde ┼či numele pe┼čterii.

Trasee ecoturistice:

  1. Traseul Ecoturistic Cazanele Mari
    Acces direct din DN 57, din centrul localit─â┼úii Dubova, la cca. 100 m de sediul Prim─âriei Dubova pe sensul de mers spre localitatea Svini┼úa; lungime traseului aproximativ 5 km. Este un traseu cu grad mediu de dificultate. Efort fizic moderat care nu necesit─â pregatire fizic─â special─â. Este marcat cu un triunghi echilateral galben pe fond alb, pe arborii din imediata apropiere a potecii, la distan┼ú─â vizibil─â de max. 50 m, pe por┼úiunile ce traverseaz─â p─âdurea sau limitrofe acesteia. Elementul  de atrac┼úie al acestei zone îl reprezint─â îns─â laleaua Cazanelor o specie care se face remarcat─â atât prin unicitatea ei, dar ┼či datorit─â habitatului s─âu – pere┼úii stânco┼či ai Ciucarului Mare, s─âpa┼úi atât de frumos de fluviu. Aceast─â plant─â poate fi observat─â în floare în luna aprilie, unde al─âturi de alte specii vernale, dau culoare ┼či parfum stâncilor ce pot p─ârea neprietenoase. Odat─â ajun┼či pe platou, pân─â la punctul terminus al traseului,  suntem înso┼úi┼úi de  mirosul îmbietor de liliac, culorile inedite ale florii de scumpie în contrast cu verdele prim─âv─âratic al speciilor arbustive. Sus┼úinând caracterul unic al acestei zone, clopo┼úeii Cazanelor relict ter┼úiar, i┼či deschid florile alb─âstrii spre a ne încânta privirea.
  2. Traseul Ecoturistic Cazanele Mici
    Acces de pe drumul na┼úional DN57,în golful Dubova, aproximativ 22 km distan┼ú─â de localitatea Or┼čova spre Moldova Nou─â;lungimea traseului aproximativ 2 km. Este un traseu cu grad mediu de dificultate. Efort fizic moderat care nu necesit─â preg─âtire fizic─â special─â, fiind un traseu scurt în raport cu distan┼úa ┼či timpul de parcurgere al acestuia. Este marcat cu un triunghi echilateral ro┼ču cu margine alb─â, pe arbori ┼či  pe pietre din imediata apropiere a potecii, la o distan┼ú─â vizibil─â între 50 ┼či 100 metri, pe por┼úiunile ce le traverseaz─â prin p─âdure sau zonele limitrofe acestuia.Traseul ecoturistic urmeaz─â poteci de munte, care parcurg p─âduri de stejari, p─âduri de fag ┼či paji┼čti. Este traseul de unde se poate colecta drobi┼ú─â (Genista tinctoria), o excelent─â planta tinctorial─â, din care femeile extr─âgeau coloran┼úi vegetali pentru vopsitul lânii. Punctele de belvedere, nu pu┼úine la num─âr, sunt locurile de unde po┼úi admira Cazanele Mari ┼či Veliki Strbac, de pe partea sârbeasca a Dun─ârii. Peisajul tipic este de defileu. Platoul Cazanelor Mici, unic în Europa, î┼úi taie r─âsuflarea. Este locul în care stai pe calcare urgoniene (140 milioane ani), pe lapiezuri (“sculpturi” naturale în calcar), unde sibliacurile ter┼úiare, asocia┼úii vegetale alc─âtuite preponderent din liliac, c─ârpini┼ú─â, mojdrean, scumpie provin din perioadele mai calde interglaciare, este locul de unde auriul lalelei de Cazane î┼úi spune c─â aici, în Cazanele Mari ale Dun─ârii este singurul loc din lume în care tr─âie┼čte, de fapt este locul unde “Dun─ârea a b─âtut ┼či Por┼úile de Fier s-au deschis”.

Op╚Ťiuni:
Sonorizare
Proiectoare
Parcare
Buc─ât─ârie / Catering
Bar - foyer
Atelier repara╚Ťii / ├«ntre╚Ťinere pe raza 15 km
Semnal GSM / Net
Fumat incint─â
Alcool incint─â
Etajat
Canalizare
Spa╚Ťiu ├«nchis
Spa╚Ťiu deschis
Aer condi╚Ťionat
Regie sunet și lumini
Sal─â de recep╚Ťie / conferin╚Ťe
Asisten╚Ť─â tehnic─â ╚Öi administrativ─â
Vestiar
Drum asfaltat
Asisten╚Ť─â medical─â pe raza 15 km
Scop:
Repeti╚Ťii
Studio foto
Studio video
Produc╚Ťie film
Conferin╚Ťe
Cursuri / Seminarii
Casting
Cafe-concert / Petreceri

Arhitectur─â: Eclectic─â

Interior: Eclectic

Clim─â: Temperat─â 4 anotimpuri

Cota de la nivelul m─ârii: < 0

Vegeta╚Ťie dominant─â: P─âduri foioase

Relief dominant: Montan

Peisaj dominant: Culmi / Creste

Tipologie: Locuit / Cazare / Ad─âpost

Hidro: Fluviu

Cazare direct─â: 10-15 persoane

Condi╚Ťii cazare: Foarte bune

Țară:Romania

Oraș:Orsova - Cazane

Persoan─â de contact:Vamvu Ileana (administrator)

Telefon:+4 0727 474 179

Fax:+4 0252 368 080

Email: vamvui@gmail.com

Adres─â / Rezervare:

Accesul la Pensiunea Melba se face cu vapora┼čul din Or┼čova ┼či pe câteva posibile rute auto :

~ pe E771 de la Drobeta Turnu Severin  pân─â la Or┼čova ┼či apoi pe DN57 spre Moldova Nou─â, pensiunea fiind situat─â chiar la intrarea în localitatea Dubova ;

~ de la Re┼či┼úa c─âtre Oravi┼úa  ┼či apoi pe DN 57 prin Naid─â┼č c─âtre Moldova Nou─â spre Or┼čova;

~ de la Timi┼čoara , prin Caransebe┼č – Or┼čova – Moldova Nou─â.

Website: http://www.pensiunea-melba.ro/

Agentie de turism