Intr─â ├«n cont / Inregistreaza-te


Castrul Arutela


Nici un videoclip ├«nc─ârcat. 

Detalii

Suprafa╚Ť─â (mp): 1.000 - 10.000

Disponiblitate zile: 7 / 7

Disponiblitate ore: 12 / 24

Descriere / Avantaje:

Castrul roman Arutela este un monument istoric, situat între localit─â╚Ťile P─âu╚Öa ╚Öi C─âciulata, în punctul „Poiana Bivolari”, lâng─â ora╚Öul C─âlim─âne╚Öti, fiind trecut în lista monumentelor istorice din 2004 datând din epoca roman─â anii 137–138 d.C. Construc╚Ťia se g─âse╚Öte pe malul stâng al Oltului, în vecin─âtatea M─ân─âstirii Cozia ╚Öi în ambian╚Ťa complexului hidroenergetic Turnu.

Datarea s-a f─âcut pe baza unei inscrip╚Ťii, descoperit─â în dublu exemplar în fa╚Ťa a dou─â din por╚Ťile castrului, din care rezult─â c─â acesta a fost construit în vremea împ─âratului Hadrian, de un deta╚Öament de arca╚Öi sirieni (Suri Sagittari), în anul 138, din ordinul lui Titus Flavius Constans, procurator ╚Öi guvernator militar al Daciei Inferior. Ultima moned─â, ca datare, descoperit─â la Arutela, a fost emis─â între anii 220–223 d.C. La Arutela a existat ╚Öi o a╚Öezare dacic─â, care ╚Öi-a prelungit existen╚Ťa sub st─âpânirea roman─â.

 

Istoricul s─âp─âturilor

Primele s─âp─âturi, în punctul „Poiana Bivolari”, s-au f─âcut de c─âtre Ministerul Domeniilor, în anii 1888–1889, pentru captarea apelor termale sulfuroase. S-au descoperit obiecte de metal ╚Öi monede romane de la Hadrian, Septimiu Sever, Iulia Doamna ╚Öi Caracalla. Între anii 1890–1892, Grigore Tocilescu ╚Öi Pamfil Polonic fac s─âp─âturi par╚Ťiale, sco╚Ťând la iveal─â în întregime b─âile romane ╚Öi par╚Ťial ruinele castrului. Acesta r─âmâne cunoscut numai prin materialul epigrafic descoperit aici. Între anii 1897–1902, ruinele castrului Arutela au fost în parte acoperite cu prilejul construc╚Ťiei c─âii ferate Râmnicu Vâlcea – Râul Vadului, în timp ce b─âile au disp─ârut în întregime.

În 1967, Muzeul Militar Na╚Ťional, mai precis colectivul ╚Ötiin╚Ťific format din: profesor doctor docent D. Tudor, membru al Academiei de ╚śtiin╚Ťe Sociale ╚Öi Politice, colonel doctor Cr. M. Vl─âdescu, E. Palade, doctor Gh. Poenaru–Bordea, L. Popoiu, A. Florea, E. Nicolae , N. Moghior ╚Öi V. Ghelmez redeschide ╚Öantierul de cercetare pân─â în 1970 ╚Öi din nou în 1978, prilej care a permis dezvelirea complet─â a ruinelor care nu fuseser─â distruse la construirea c─âii ferate.

Pe timpul s─âp─âturilor arheologice s-au descoperit diferite obiecte ca arme, monede, vase ╚Öi inscrip╚Ťii, expuse ast─âzi la Muzeul Militar din Bucure╚Öti. Dup─â terminarea s─âp─âturilor, castrul Arutela a devenit monument istoric trecut în custodia Comitetului jude╚Ťean Vâlcea de Cultur─â ╚Öi a Muzeului de istorie din Râmnicu Vâlcea. Între anii 1982–1983, castrul a fost ref─âcut dup─â proiectul arhitectului Aurel Teodorescu, întocmit pe baza documenta╚Ťiei realizate de Cristian Vl─âdescu, coordonatorul cercet─ârilor f─âcute anterior de Muzeul Militar. Lucr─ârile de construc╚Ťie au fost executate de C. Panco. S-a reconstituit pentru prima dat─â în România poarta pretorian─â (porta praetoria) cu cele dou─â turnuri care o flancheaz─â.

Caracteristici

Fortifica╚Ťia construit─â din lespezi de piatr─â are form─â p─âtrat─â cu laturile de 60 de metri prev─âzute cu turnuri semicirculare la col╚Ťuri ╚Öi turnuri p─âtrate de o parte ╚Öi de alta a por╚Ťii pretoriene. Pe celelalte dou─â laturi se v─âd por╚Ťile de serviciu (porta principalis dextra ╚Öi porta principalis sinistra). Zidul de incint─â a fost ridicat din blocuri mari de piatr─â de form─â dreptunghiular─â ╚Öi, dup─â caz, lespezi sub╚Ťiri ╚Öi piatr─â m─ârunt─â, nefasonat─â, prinse cu mortar, pentru a se asigura orizontalitatea.

La partea interioar─â a zidului de ap─ârare sunt construi╚Ťi o serie de pinteni din piatr─â, care alc─âtuiau compartimente menite s─â ad─âposteasc─â bar─âci pentru depozite de materiale ╚Öi grajduri pentru caii trupei, iar deasupra lor se a╚Öezau bârne de lemn care formau puntea continu─â pentru drumul de rond al santinelelor.

În interiorul castrului din dreptul por╚Ťii pretoriene porne╚Öte o alee, via praetoria, alc─âtuit─â din pavaj de pietre de râu, care se întretaie cu via principalis, în fa╚Ťa cl─âdirii comandantului (praetorium). În spa╚Ťiile rezultate din aceast─â intersec╚Ťie se distinge o sal─â de adunare a solda╚Ťilor (collegium militare) cu opt baze rectangulare pe mijloc pentru sus╚Ťinerea acoperi╚Öului. În restul spa╚Ťiului liber erau pavilioanele solda╚Ťilor ╚Öi un atelier de fier─ârie pentru nevoile garnizoanei.

La 20 de metri spre r─âs─ârit de poarta pretorian─â a fost descoperit drumul strategic roman din valea Oltului, lat de ╚Öase metri ╚Öi pavat cu blocuri mari de piatr─â. Legionarii din castrul Arutela aveau misiunea de a supraveghea, între╚Ťine ╚Öi asigura circula╚Ťia pe acest drum spre Transilvania. Arutela f─âcea parte, al─âturi de celelalte castre din jurul Masivului Cozia, dintr-o linie de ap─ârare pentru oprirea atacurilor dinspre zona deluroas─â de la r─âs─ârit. La nord de castru se afl─â „piscul lui Teofil”, pe platoul c─âruia s-a zidit un turn semicircular, cu latura dreapt─â spre est, la 300 de metri în─âl╚Ťime fa╚Ť─â de punctul „Poiana Bivolari”. Acest turn, orientat spre Olt, avea rolul de a supraveghea intrarea în defileu, c─âtre Dacia Superior, asigurând totodat─â ╚Öi urm─ârirea traficului spre Castra Traiana (D─âe╚Öti).

Conform constat─ârilor ╚Öi dovezilor arheologice, în prima jum─âtate a secolului III, o rev─ârsare neobi╚Önuit─â a Oltului a distrus latura de vest a castrului, determinând retragerea de aici a garnizoanei romane.


Op╚Ťiuni:
Parcare
Atelier repara╚Ťii / ├«ntre╚Ťinere pe raza 15 km
Spa╚Ťiu deschis
Drum asfaltat
Drum forestier / De ╚Ťar─â / Poteci
Asisten╚Ť─â medical─â pe raza 15 km
Scop:
Repeti╚Ťii
Spectacole
Expo / Tabere de art─â
Studio foto
Festivaluri
Produc╚Ťie film
Proiec╚Ťii
Concert

Arhitectur─â: Romanic─â

Clim─â: Temperat─â 4 anotimpuri

Cota de la nivelul m─ârii: < 0

Vegeta╚Ťie dominant─â: P─âduri foioase

Relief dominant: Câmpie

Peisaj dominant: Colinar

Material de construc╚Ťie: Piatr─â

Tipologie: Edificii de ap─ârare

Hidro: Râu

Țară:Romania

Oraș:Caciulata

SanPlant