Intră în cont / Inregistreaza-te


Smida Parc


Nici un videoclip încărcat. 

Detalii

Capacitate locuri: 20

Disponiblitate zile: 7 / 7

Disponiblitate ore: 24 / 24

Descriere / Avantaje:

 

Atractii turistice

Biserica de lemn din Dealu Negru, comuna Calatele

Biserica dateaza din anul 1764. Are hramul "Sfintii Voievozi" si se afla pe Lista Monumentelor Istorice aprobata prin Ordinul Ministrului Culturii si Cultelor sub codul LMI: CJ-II-m-B-07595.

Biserica Ortodoxa din Margau

Biserica din Margau - interior

 

Zidul de piatra care inconjoara biserica este construit in anul 1735 iar troita de lemn, zidita si ea intr-una cu gardul, este din anul 1744.

Biserica Ortodoxa din satul Giurcuta de Sus, comuna Belis, judetul Cluj (sec. XVIII, patrimoniu national)

Biserica de lemn dateaza probabil de la inceputul secolului XIX si are hramul "Sfantul Ierarh Nicolae".

Bradul lui Horea din padurea Scoruset

Cascada Saritoarea Bohodei

Imensa cascada Bohodei cade de la o inaltime tulburatoare. Inaltimea cascadei este de circa 80 m, la baza ei existand o nisa, intre stanci suspendate, putin deasupra firului vaii Bohodei. De fapt, apa nu cade in gol, ci se prelinge pe stanca foarte inclinata care formeaza patul vaii.

Cascada Valul miresei - Rachitele

Cascada Valul miresei - Rachitele (cheile Vaii Stanciului)

Cascada Rachitele numita si Valul Miresei este situata pe Valea Stanciului, in zona localitatii Rachitele din comuna Margau, judetul Cluj. Este constituita din doua trepte care totalizeaza o diferenta de nivel de cca 30 m, la baza ei existand o marmita adanca cu diametrul de 10 m. Prima treapta luata de jos in sus este cea mai spectaculosa, iar cea de-a doua este cea care formeaza deasupra primei un rezervor de apa, impreuna insumeaza o cadere de aproape 50 m inaltime. Pe drumul forestier ce trece pe langa aceasta se poate ajunge pe jos sau cu masina deasupra ei. De aici se poate admira cascada de sus in jos (va recomandam sa nu va apropiati prea tare de apa pentru ca au fost inregistrate unele incidente mortale). Este una dintre cele mai frumoase cascade din Romania. Cascada Rachitele este o priveliste extraordinara si pe timp de iarna atunci cand peretele stancos ingheata. Totodata pe timp de iarna este un excelent loc de escalada pe gheata pentru cei pasionati de acest sport.

Peretele de gheata care se formeaza la cascada Valul Miresei este cea mai mare formatiune de acest gen din tara. Alpinistii din toata Romania se aduna aici deja de 7 ani la Cupa Rachitele pentru a-si demonstra arta cataratului.

La cateva sute de metri pe drumul forestier, de la cascada, se ajunge intr-o poiana de munte unde se poate face un popas meritat.

Legenda Valul Miresei

Se spune ca numele de Valul Miresei vine de la faptul ca demult o mireasa a cazut de pe stancile abrupte din zona unde este cascada iar voalul ei alb a ramas agatat pe stanci. Acolo nuntasii s-au oprit si au inceput sa planga astfel formandu-se cascada. In realitate insa numele s-ar putea atribui formei cascadei care seamana cu un voal.

Cetatile Radesei si Cheile Somesului Cald

Cetatile Radesei si Cheile Somesului Cald

Cetatea Radesei este locul din care se naste Somesului Cald. Pestera este intr-un stadiu avansat de evolutie si exemplifica foarte bine modul in care are loc transformarea cavernamentelor in chei de amploare.

Pestera poate fi vizitata cu dificultate, datorita amenajarilor in stare avansata de degradare. Din aval se poate reveni in zona portalului pe deasupra pesterii, sparturile din tavan oferind o perspectiva unica.

Pestera are o galerie unica, de forma unui tunel lung de 212 m, cu sali de dimensiuni mari si hornuri ce trec prin tavanul pesterii pana la suprafata. Cele cinci ferestre create de aceste hornuri, lasa sa patrunda in pestera raze de lumina. In aval tunelul se continua cu un canion lung de circa 50 m si foarte ingust.

Dupa iesirea din pestera si canionul Radesei, se razbate in Poiana Radesei, inconjurata de stanci cu vegetatie si pante abrupte cu molizi de mari dimensiuni printre care se gasesc palcuri de afinisuri. Aici paraul Radeasa se uneste cu Paraul Feredeului si dau nastere Somesului Cald. In continuare, Cheile Somesului Cald ofera privelisti extrem de pitoresti ale abrupturilor calcaroase de peste 100 m ce coboara pana in patul vaii. Pe langa numeroasele puncte panoramice pot fi vizitate canionul Moloh, Pestera Uscata, Pestera Honu, Pestera Tunelul Mic, precum si "zidul" de calcar de 110 m al Cuciulatii peste care se zareste creasta ce leaga culmile Piatra Arsa, Piatra Graitoare, Varful Britei si Piatra Talharului, continuand spre Vladeasa.

Cheile Galbenei

Cheile Galbenei

Situata in sud-vestul si vestul Bazinului inchis Padis - Cetatile Ponorului, in afara acestuia, Valea Galbenei reprezinta un culoar de drenare spre Depresiunea Beiusului a majoritatii apelor din Bazinul Padis. Aproape pe tot parcursul ei, Valea Galbenei cuprinde sectoare de chei inguste, marginite de pereti verticali si pante abrupte, avand numeroase cascade si fiind deosebit de greu de strabatut. Cheile Galbenei sint considerate ca cele mai spectaculoase chei din Muntii Apuseni. Pe portiunea dintre Izbucul Galbenei si confluenta cu valea Luncsoara se formeaza un canion ingust marginit de pereti verticali de peste 100 de metri, creand numeroase cascade si un tunel subteran. Sectorul din aval, pana la confluenta cu Crisul Pietros, numit si Cheile Jgheabului, este de asemenea deosebit de spectaculos prin cascadele din zonele de confluenta cu afluentii de pe partea stanga. Aceasta portiune de chei nu este accesibila, dar pe deasupra lor, in ambii versanti s-au facut drumuri forestiere care permit din loc in loc contemplarea salbaticiei acestora.

Izbucul Galbenei este de fapt iesirea la suprafata a raului subteran din pestera Cetatile Ponorului. Izbucul este un ochi de apa de circa 7 m diametru, situat la baza unui perete de stanca. In aval, apa se revarsa in cascade.

 

Complexul carstic Cetatile Ponorului

Cetatile Ponorului

Cetatile Ponorului reprezinta fara indoiala cel mai grandios fenomen carstic al Romaniei, cunoscut si apreciat in intreaga lume. Simbolul Padisului, si chiar a intregilor Munti Apuseni, portalul cetatilor si cele trei doline imense, captiveaza orice turist care iubeste natura. Ele sunt constituite din trei circuri mari de stanca, aflate intr-o imensa depresiune impadurita, adanca de 300 m si cu partea superioara cu un diametru de peste 1km. Culmile inconjuratoare care inchid circular depresiunea sunt taiate doar intr-un singur loc de canionul Vaii Cetatilor.

Peretele lateral de vest, inalt de peste 150 m este perforat de un portal ce depaseste 70 m inaltime la baza caruia se pierde Valea Cetatilor.

Imensul portal al Cetatilor Ponorului, sugereaza o ogiva gotica devenita un fel de simbol al carstului Muntilor Apuseni. Molizii agatati in pereti sunt singurul termen de comparatie pentru uriasa dimensiune a portalului si a peretelui in care este sapat. In partea stanga se zareste partea superioara a unui perete si mai inalt ce strajuieste Dolina III, cu cele doua balcoane de barne iesite deasupra prapastiei.

In partea dreapta a portalului, o zona de grohotis urca pe sub o arcada in Dolina II. Aceasta este de fapt un aven circular de 200 m inaltime, avand la baza doua ferestre: portiunea de acces dinspre Dolina I pe sub Portal si o fereastra spre tunelul subteran al Pesterii Cetatile Ponorului.

Tot sub Portal, in partea stanga, un tunel inundat aduce la lumina pentru putin timp apa ce provine din Lumea Pierduta si care se pierde la mai putin de 1 km mai sus in Pestera Caput.

In Dolina III se poate intra din Dolina I, urcand pe scarile metalice din stanga Portalului si depasind pragul ce separa cele doua circuri. Dolina III are forma de triunghi cu latura de 300 m, avand in mijloc un portal spre care coboara imense limbi de grohotis. In partea sa vestica, deasupra galeriei de acces spre sectorul subteran, se inalta un perete perfect vertical de peste 200 m, cu mici terase inundate de vegetatie, in partea sa superioara fiind amenajate doua balcoane din lemn. In partea sudica, poteca turistica urca pe panta abrupta spre balcoane.

Balcoanele, in numar de patru, doua deasupra Dolinei III si doua deasupra Dolinei II, permit contemplarea dimensiunilor impunatorului complex carstic al Cetatilor Ponorului fiind puncte ideale de fotografiat.

Traseul turistic pentru vizitarea Cetatilor Ponorului a fost refacut in anul 2002, montandu-se un balcon de unde se poate admira portalul. Poteca de acces porneste de la drumul forestier si coboara treptat prin padure, pe un teren accidentat, paralel cu Valea Cetatilor pana in Dolina I.

Culmea Carligate

herghelie culmea Carligate

Situata in partea de nord-vest a Padisului, ofera pentru turisti un mare interes datorita privelisti pe care le deschide atat asupra Padisului cat si asupra unei mari parti a Muntilor Apuseni (Masivul Vladeasa, Depresiunea Beiusului, Masivul Codru Moma, Masivul Biharea).

Culmea este formata din Varful Carligate (1.694 m) continuata spre vest cu Varful Cornu Muntilor (1652 m) si Abruptul Braiesei, iar spre est cu Saua si Varful Cumpanatelul. Accesul pe culme se face dinspre Padis urmand poteca spre Stana de Vale.

Privelistile oferite de culme:

  • spre nord: Valea Draganului strajuita pe dreapta de Masivul Vladeasa (cu varfurile Buteasa, Britei si piramida Muntelui Vladeasa, inalt de 1.836 m dominand orizontul), iar pe stanga de varfurile Bohodei (1.654 m) si Poieni (1.627 m) spre care se indreapta drumul catre Stana de Vale;
  • spre est: Valea Somesului si afluentii sai, catunele motesti insiruite pe culmile dealurilor, Magura Calatele cu satele apartinatoare comunelor Margau si Belis, iar in ultimul plan Muntele Mare, aproape orizontal, cu zeci de catune;
  • spre sud: Platoul Padis cu bazinele ce-i apartin, apoi varfurile dinspre est si sud (Biserica Motului, Magura Vanata, Gardisoara, Glavoiu, Bortig, Piatra Galbenei), adancitura Vaii Galbenei si salba de culmi de la sud de aceasta intre care se observa Groapa Ruginoasa (sapata in Muntele Tapu), si in sfarsit Muntele Vartop (cu partia de schi de la Arieseni) si varful Curcubata Mare (1.848 m) pe care se afla releul de televiziune.
  • spre vest: Valea Aleului si cele doua Maguri ce o separa de Depresiunea Beiusului (Gurani si Ferice), apoi Depresiunea Beiusului (cu localitatile si proprietatile rasfirate, orasele Beius si Stei), dincolo de care se zaresc culmile Masivului Codru Moma;

Sub abruptul Carligate se desfasoara Valea Rea, care coboara in panta abrupta spre Valea Boga intersectand-o in apropierea satului de vacanta Boga. Se observa de asemenea drumul ce urca prin poiana Plaiu spre Padis si Valea Bulzului trecand pe sub Piatra Bulzului si pierzandu-se intre culmi pe directia satului Pietroasa. In plan mai apropiat abrupturile Pietrelor Boghii domina Valea Boga.

Inapoi la inceputul paginii

Ghetarul Focul Viu

Aflata pe traseul Circuitul Galbenei, pestera Ghetarul Focul Viu are doua sali, din care prima de mari dimensiuni, ocupata de un imens bloc de gheata, iluminat printr-o fereastra din tavanul salii.

Ghetarul Focul Viu

Intrarea in pestera se face pe o galerie descendenta, pana la un balcon din lemn, montat in partea ei superioara, care ofera o extraordinara priveliste asupra pesterii.

Tavanul salii mari este spart de o fereastra de mari dimensiuni prin care a cazut o mare cantitate de busteni, frunze, precum si zapada din exterior, acumulate intr-o imensa movila in centrul salii. Prin tavanul pesterii intra suficienta lumina pentru a dezvalui splendoarea grupurilor de stalagmite de gheata aflate in pestera. Mai ales in jurul orelor pranzului, razele de soare ce patrund prin fereastra produc un decor deosebit, de unde si numele de Focul Viu.

Prezenta ghetii in pestera este data de tavanul spart care favorizeaza acumularea aerului rece si lipsa ventilarii in pestera, ce mentine aerul rece captiv tot timpul anului. Blocul de gheata din aceasta pestera are un volum de 25.000 metri cubi, fiind al treilea ca marime dupa Ghetarul Scarisoara (75.000 metri cubi) si Avenul Bortig (30.000 metri cubi).

Groapa de la Barsa (pestera Ghetarul de la Barsa)

Numita si Depresiunea Barsa, zona este una dintre cele mai salbatice din Muntii Apuseni, cu un climat umed ce a favorizat dezvoltarea unei vegetatii ierboase abundente. Alaturi de aceasta, padurea deasa, afinisurile, relieful accidentat cu numeroase vai oarbe ce terminate cu ponoare si lipsa unor puncte de priveliste determina ca parcurgerea Gropii Barsa sa devina o adevarata aventura. Este o depresiune de forma ovala, cu axa mare de 2 km, orientata pe directia NV-SE si axa mica de 1 km. Partea de nord-est este constituita din roci impermeabile pe care izvorasc si curg cateva paraiase care se pierd prin ponoare la contactul cu calcarele de pe fundul depresiunii.

In zona exista multe forme carstice deosebit de interesante prin varietatea lor cum ar fi: un ponor prabusit de mari dimensiuni (actualmente inierbat), un altul cu pod natural, un lac suspendat cu apa negricioasa situat intr-o dolina (Taul Negru) si mai multe pesteri. Cea mai mare cavitate subterana din zona este Sistemul Zapodie, din partea vestica a depresiunii, alcatuit din sectorul Zapodie, cu un parcurs extrem de dificil, si sectorul Neagra, situat in partea de est a depresiunii, care are o dezvoltare de aproape 4 km si este de asemenea recomandat doar speologilor antrenati. Cele doua sectoare comunica printr-un sifon, ceea ce face ca sistemul Zapodie - Neagra sa atinga o dezvoltare de aproape 12 km.

O pestera importanta este Ghetarul de la Barsa, a carei intrare se afla in partea nordica a depresiunii. Ea are o lungime de 2.750 m, portiunea de la intrare fiind accesibila si prezinta gheata; marimea blocului de gheata variind in functie de sezon.

Exista doua obiective turistice importante situate in extremitatea sudica a Gropii de la Barsa, pe latura ce o separa de Valea Galbenei: Ghetarul Focul Viu si Piatra Galbenei.

Groapa Ruginoasa

Groapa Ruginoasa

Groapa Ruginoasa este o imensa ravinare sapata pana in creasta culmii care inchide spre sud Valea Seaca, cu o adancime de peste 100 m si un diametru de peste 600 m. Pe toata suprafata ei, un proces de eroziune foarte activ a scos la zi straturile de cuartite, a caror culoare rosie violacee confera zonei un aspect cu totul aparte, ea aparand de la mari departari ca o rana deschisa in trupul muntelui.

Muchii ascutite, adevarate lame, converg spre centrul ei la firul unui valcel, impartind spatiul in mai multe sectoare. Valcelul, de fapt obarsia Vaii Seci, reprezinta de fapt un canion extrem de dificil de parcurs in aval din cauza saritorilor mari pe care le prezinta.

Interesant este faptul ca eroziunea lucreaza si astazi foarte activ, sapand regresiv si marind rapid dimensiunile Gropii Ruginoase. Urmarind hartile vechi, se constata ca eroziunea a avansat cu o viteza foarte mare, acum 80 de ani locul nefiind marcat decat printr-o ravena foarte mica.

Izbucul Galbenei

Izbucul Galbenei este un ochi de apa linistit de 6-8 m diametru, aflat la piciorul unui perete de stanca. Am zice ca este un lac, daca nu s-ar pravali din el o cascada cu debit mare.

Aici tasneste din stanca un rau cu apa verde-albastruie, putin laptoasa si foarte rece. Este apa ce a intrat in subteran in Cetatile Ponorului, si care dupa un parcurs de 3,7 km da nastere raului Galbena.

Putin mai jos putem admira si alte cascade si lantul de marmite scobite de apa. In preajma zonei se poate ajunge mergand pe o derivatie, care ne scoate deasupra apei, de unde se poate admira acest spectacol minunat.

Lacul de acumulare Belis-Fantanele

A fost amenajat la o altitudine de 990 m in perioada 1970-1974 cu scop hidroenergetic, pe cursul raului Somesul Cald. Are o suprafata de 9,8 km patrati si o lungime de 13 km.

In perioada amenajarii lacului locuitorii vechii comune Belis au fost nevoiti sa se stramute pe actualul amplasament al satului. Catune, precum Milioan, Ples, Dadesti, Bolojesti sau Giurcuta de Jos, sunt acum de domeniul amintirii si doar in verile foarte secetoase, cand nivelul apei lacului scade foarte mult, se pot vedea ruinele caselor abandonate de moti, cele mai celebre fiind ruinele fostei biserici din Giurcuta de Jos.

Pe malul lacului se afla statiunea turistica Belis-Fantanele si satul Smida.

Lumea Pierduta

Denumita asa datorita salbaticiei sale din trecut, Lumea Pierduta reprezinta un platou carstic impadurit, marginit de paraul Izbucul Ursului, Valea Seaca si culmea sudica a Varfului Gardisoara. Mai demult platoul Lumea Pierduta era acoperit de o padure deasa care acum este partial defrisata si strabatuta de drumuri forestiere care i-au rapit din farmecul de odinioara.

Lumea Pierduta - Padis, Apuseni

Platoul Lumea Pierduta ascunde in subteran o imensa retea de galerii active, tradata la suprafata de existenta unor doline mascate de vegetatie. Doua dintre acestea sunt porti de acces in subteran, prin avene cu verticale spectaculoase, printre cele mai mari in patrimoniul carstic romanesc.

Avenul Negru (cu o verticala de 79 m) se prezinta ca o palnie cu un diametru de circa 50 m. Avenul Gemanata (cu o verticala de 64 m) are deasupra intrarii un pod natural care-l imparte in doua cavitati (de unde si numele). Verticala avenului este intrerupta de o platforma de busteni si gheata, formata la circa -40 m, dupa care inca un put duce la raul ce strabate galeria orizontala, comunicand cu reteaua de sub Avenul Negru. Un alt aven mai modest, Avenul Acoperit, are o verticala de doar 35 m si nu comunica cu cursul activ.

Reteaua subterana preia apa din Paraul Sec, care se pierde intr-un ponor si parcurge un traseu subteran de 2.700 m, dupa care iese prin izbucul "Izvorul Rece", situat in limita vestica a platoului, aproape de Paraul Ursului. Paraul Sec ramane astfel fara apa, fiind parcurs doar de un drum forestier.

Paraul Ursului se naste din cateva izvoare de pe Muntele Gardisoara. Dupa ce intalneste drumul forestier, el primeste mai multa apa dintr-un afluent provenit din Izbucul Ursului. Mai jos cu circa 500 m, Izvorul Rece imbogateste debitul apei. De aici insa, apa incepe sa se piarda in patul vaii, reusind foarte rar, doar in perioadele ploioase sau la viituri sa parcurga inca un kilometru pana la Pestera Caput. Aceasta pestera colecteaza toate apele din acest bazin hidrografic, avand o galerie descendenta in trepte, cu cascade numeroase. Aceste ape sunt drenate spre galeria subterana a Cetatilor Ponorului.

Magura Vanata

Muntele Magura Vanata este format din roci dure si cu aciditate pronuntata a solului fiind acoperit aproape in totalitate de padure de molid, iar afinisurile sint abundente in partea superioara a padurii.

Creasta in forma de sector de cerc, lunga de aproximativ 12 km se inalta din zona de izvoare a Somesului Cald si are doua varfuri importante, Varful Magura Mica (1.573 m), si Varful Magura Mare (1.642 m) cu aspect de piramida.

Creasta Magura Vanata ofera largi privelisti asupra bazinului Padisului, spre Masivul Biharia precum si Vladeasa si zonele inconjuratoare.

Spre nord, dincolo de valea Somesului Cald se poate observa Abruptul Braiesei si varful Carligate (1.694 m), dupa aceea Saua Cumpanatelul si creasta spre Muntele Vladeasa (1.836 m) cu varfurile Piatra Graitoare (1.678 m), Britei (1.759 m), Buteasa (1.792 m) si Micau (1.640 m), iar sub aceasta, poienile Cuciulata, Piatra Arsa si Onceasa.

Partea din est ne dezvaluie Valea Somesului, trecand printre casele catunelor Ic Ponor si Doda Pilii si pierzandu-se printre culmile deluroase ale Magurii Calatele, pe care sunt imprastiate casele catunele comunelor Margau si Belis. In plan indepartat se zaresc casele de pe versantii lacului de acumulare Belis-Fantanele.

Molhasul Mare de la Izbuc (8,0 ha)

Molhasul Mare de la Izbuc - Belis

Cunoscut sub denumirea de "Molhasul Mare de la Izbuc" sau "Tinovul cel Mare" sau "Mlastina cu lacuri", este o rezervatie naturala botanica (molhas = mlastina oligotrofa, saraca in substante minerale si nutritive). Acesta se gaseste pe terasa dreapta a vaii Izbuc, afluent al Somesului Cald, la o altitudine de aproximativ 1.000 m.

Parcul National Muntii Apuseni

Parcul Natural Apuseni se intinde pe o parte din masivele Bihor la sud si Vladeasa la nord, pe teritoriul a trei judete (Cluj 40%, Bihor 32%, Alba 28%), 16 comune, si proprietati apartinand la 25 de comune. Pe suprafata Parcul National Apuseni sunt cuprinse integral 53 localitati (printre care si satul Smida) si 3 sate de vacanta (Boga, Fantanele si Vartop), partial fiind cuprinse inca 8 localitati, situate pe limitele parcului.

Partia de schi Fantanele

Pestera Cetatile Ponorului (clasa C)

Are intrare de pestera cea mai inalta din Romania (76 m).

Pestera Cetatile Ponorului poate fi vizitata de turisti atat in zona de suprafata cat si galeria subterana pana la Sala Taberei cu mijloace de iluminare si cizme de cauciuc. In continuare, poate fi parcursa de echipe de speologi experimentati si necesita echipament de specialitate.

Pestera Ghetarul de la Scarisoara

Se gaseste la o altitudine de 1.165 m, la marginea platoului carstic Scarisoara. Lungimea totala a pesterii este de 720 m cu o adancime de 105 m. Accesul se face printr-un aven de 48 de metri adancime si 60 de metri in diametru. La baza avenului se gaseste poarta propriu-zisa a pesterii care da acces la o sala imensa, numita Sala Mare, cu un diametru de aproximativ 47 m, ce se continua spre NV cu alte doua sali aflate una in continuarea celeilalte: Sala Mica si Biserica. Pestera Ghetarul de la Scarisoara - Sala bisericii In partea de sud a Salii Mari se deschide intrarea larga de 15 m si inalta de 7 a Galeriei Maxim Pop, care dupa ce coboara 68 m se continua cu Rezervatia Mare a pesterii. Din aceasta se urca in Catedrala, frumos concretionata si lipsita de gheata. Din Catedrala, printr-o mica fereastra se trece in Culoarul Coman, cel mai cald sector al pesterii (+5° C) si de asemenea lipsit de gheata, dar bogat in concretiuni calcitice. Tot din Sala Mare se ajunge in Rezervatia Mica, prin coborarea unei faleze de gheata inalta de 14 m. In sectorul nord - estic al Rezervatiei Mici se gaseste Palatul Sanzienei, lipsit de gheata si concretionat. Blocul de gheata are un volum de 75.000 mc; si o grosime medie de 16 m si se gaseste cantonat in Sala Mare, formand planseul acestei sali, de unde se prelungeste sub forma unor limbi de gheata in Rezervatia Mare, Biserica si Rezervatia Mica. In aceste trei sali, la o oarecare distanta de blocul de gheata se dezvolta stalagmite de gheata, cu dimensiuni variabile, de la cativa cm la peste 10 m (in Biserica). Spre deosebire de blocul de gheata care are o varsta de 3.500 ani, aceste stalagmite se pot topi de la un an la altul, sau chiar disparea cu desavarsire in unele perioade.

Legendele Pesterii

La fel ca multe alte obiective din tara, si Pestera Scarisoara este inconjurata de diverse legende. Una dintre ele pomeneste ca apa din bazinele din spatele formatiunii calcaroase numite "La Brazi" iti poate indeplini orice dorinta. Daca ingenunchiezi, bei apa din bazin direct cu buzele, cu capul descoperit, in timp ce iti pui o dorinta, cu siguranta aceasta se va implini.

O alta legenda spune ca, in vremuri stravechi, aici traia un balaur numit Solomat. Acesta fura cate o fata frumoasa, fie in Noaptea de Anul Nou, fie in noaptea dinaintea Targului de Fete la Gaina si le ascundea intr-un palat de gheata pe care niciunul dintre localnici n-a avut ocazia sa-l vada.

Pestera Ursilor

Pestera Ursilor

A fost descoperita la 17 septembrie 1975, cand in urma unei dinamitari in cariera de marmura de la Chiscau, in masiv s-a format o spartura prin care a coborat artificierul miner Curta Traian din localitate. Dupa cercetarile stiintifice de rigoare, o parte a pesterii a fost amenajata si electrificata, fiind data in exploatare turistica la 14 iulie 1980.

Pestera a fost amenajata pentru turism organizat in anii '70. Lungimea totala este de peste 1.500 m, din care nivelul inferior are lungime de aproximativ 700 m si este inchis turistilor fiind rezervatie stiintifica.

Partea superioara este amenajata cu trotuare, balustrada, pe o lungime totala de 847 m si se compune la randu-i din trei galerii, in ordinea vizitarii: Galeria "Ursilor", Galeria "Emil Racovita" si Galeria "Lumanarilor". Prima galerie este putin mai saraca in formatiuni, bogata in schimb in resturi scheletice ale ursului de caverna, adevaratele frumuseti fiind concentrate in celelalte doua galerii. Iesirea din pestera se face printr-o extraordinara galerie ornata cu stalagmite in forma de lumanari, ultima sala fiind simbolic denumita "Sfatul Batranilor".

Pestera Ursilor ne uimeste prin fantastica aglomerare de formatiuni speologice, fiind din acest punct de vedere, un unicat in randul pesterilor amenajate pentru turism.

Tot aici se gaseste un mare numar de resturi fosile ale ursului de caverna (Ursus spelaeus) disparut de aproximativ 15.000 de ani.

Este singurul sit paleontologic din Romania cu resturi fosile apartinatoare in primul rand Ursus spelaeus, pastrat aproape intact in urma descoperirii. In pestera se gaseste un schelet de Ursus spelaeus pastrat in conexiune anatomica.

 Pietrele Albe

Pietrele Albe

Pietrele Albe sunt o insula de alb in oceanul verde de padure uimind prin albul imaculat al stancilor in decorul feeric al padurii.

Sunt situate pe teritoriul comunelor Sacuieu si Margau. Este un loc bun de practicare a alpinismului si parapantei. Reprezinta un abrupt calcaros foarte spectaculos al Muntelui Piatra Graitoare (1.557 m) din estul Masivului Vladeasa, pe versantul stang al Vaii Fagatel. Verticalitatea de un alb deosebit este intrerupta de grote, arcade, hornuri si valcele. In zona cresc multe plante rare precum "Floarea de colt" si se deschid multe avene.

Pietrele Boghii si Gardul Boghii

Varful Boghii (1.436 m), margineste in partea de nord-vest Sesul Padis. Panta vestica a varfului, dupa o coborare scurta destul de lina prin paduri de molid si frasin, este rupta, creand o prapastie adanca de peste 300 m formata din doua sectoare: Pietrele Boghii si Gardul Boghii, intre care se afla un culoar foarte abrupt si plin de grohotisuri.

Zona Pietrelor Boghii reprezinta un obiectiv turistic important dat de privelistea pe care o ofera asupra zonei vestice a Muntilor Bihor si Depresiunii Beiusului.

Punctul de belvedere de deasupra Pietrelor Boghii se afla pe o terasa cu pamant si smocuri de iarba, sub care se gaseste un perete vertical de peste 100 m si o panta foarte abrupta cu grohotisuri si padure ce coboara inca vreo 300 m diferenta de nivel pana in Valea Boga. Din acest loc se poate contempla intreaga Vale Boga si afluentii sai:

  • sectorul de chei situat in aval de izbucul Boga, sub Piatra Boghii, apoi drumul pe valea Boga si casele din satul de vacanta;
  • versantul drept coborand abrupt din varful Carligate si Cornul Muntilor, cu Valea Rea plina de saritori si cascade, Creasta Cornetu cu cele cateva poieni pitoresti, si Piatra Bulzului, dincolo de satul de vacanta Boga;
  • partea stanga cu cele trei vai: Oselu, Bulbuci si Valea Plaiului si drumul spre Padis care serpuieste pe un versant mai lin. De asemenea se pot contempla crestele calcaroase Piatra Ciungilor si Magura Seaca.

Un alt punct panoramic, poate chiar mai spectaculos, cu aceleasi perspective, este balconul natural situat deasupra Gardului Boghii, in limita vestica extrema a Poienii Varasoaia.

Privelistea depaseste insa acest bazin, lasandu-ne sa zarim la stanga culmea Tataroaia ce se ridica dincolo de Valea Galbenei. In dreapta zarim piramida triunghiulara a Magurii Guranilor, apoi Magura Ferice si versantul vestic al Bohodeiului. Campia plata, situata cu aproape 1.000 m diferenta de nivel mai jos, este Depresiunea Beiusului, spre care zarim curgand serpuit Crisul Pietros si se vad casele din comunele Pietroasa, Sudrigiu si orasul Stei.

In zilele cu vizibilitate buna, intrevedem dincolo de depresiunea Beius, culmile lungi, impadurite ale Muntilor Codru Moma.

Zona de sub abruptul Pietrelor Boghii, fiind deosebit de greu accesibila, adaposteste o padure intacta de foioase care se prelungeste pe vaile si coamele ce urca spre Carligate (dreapta) si Scarita (stanga).

Tot sub Pietrele Boghii, pe o brana cu grohotisuri, se afla intrarea in Pestera Sura Boghii. La aceasta se ajunge pe o poteca abrupta marcata.

Piatra Galbenei

Prin privelistile pe care le ofera, Piatra Galbenei reprezinta unul dintre cele mai frumoase puncte de belvedere din Muntii Apuseni. Piatra Galbenei (1.243 m) vazuta dinspre nord, este un versant situat in extrema sudica a Gropii de la Barsa. Partea sudica a versantului insa, este un abrupt calcaros de peste 200 m, cu largi privelisti, strajuind Poiana Florilor.

Sub Piatra Galbenei se intinde o padure de fag, in care se decupeaza mici poieni presarate cu colibele cosasilor, alcatuind impreuna Poiana Florilor. Dincolo de acestea se adanceste intre culmi impadurite Valea Galbenei si afluentii sai, intre care unul despica muntele de vizavi avand in partea superioara o imensa "rana" rosiatica; este Groapa Ruginoasa, sapata de torenti in Muntele Tapu, obarsia Vaii Seci, cu numeroase canioane pline de saritori si cascade. In partea dreapta se afla varfurile Stirbina, Guinasu si Tartaroaia, ultimul inconjurat de poieni.

Din Valea Galbenei porneste spre stanga Valea Luncsoara, care isi are obarsia aproape de Arieseni, sub catunul Cobles, ale carui case se zaresc in zare. Tot in acea directie se vede partia de schi de pe Muntele Vartop, dincolo de care se zareste in zilele senine Varful Curcubata Mare cu releul de televiziune. In fine, planul stang este dominat de Muntele Bortig, care coboara in panta destul de abrupta spre Izbucul Galbenei, ascuns de culmi impadurite, dar tradat de o stanca de calcar in forma de portal.

 

Poiana si Depresiunea Balaleasa, zona "La Grajduri"

Zona "La Grajduri" sau Poiana Glavoi constituie punctul de plecare pentru vizitarea celor mai frumoase obiective ale regiunii Padis: Cetatile Ponorului, Ghetarul Focul Viu, Piatra Galbenei, Groapa Barsa, Cheile Galbenei, Poiana Ponor, Lumea Pierduta, Poiana Florilor.

Balaleasa reprezinta un ses alungit situat in partea de vest a Padisului, lipsit de padure si ciuruit de doline. Sesul are aspectul unei vai cu o lunca larga, fara insa a fi strabatuta de un curs de apa regulat. In partea din amonte aceasta "vale" este strajuita de doi piloni - varfurile Oselu si Balaleasa, intre care se afla saua Scarita, locul prin care ajunge drumul forestier de la Pietroasa.

In aval de Balaleasa se intra in bazinul Vaii Cetatilor, la inceput printr-o panta destul de accentuata, apoi o lunca larga numita "La Grajduri".

In acest loc, care poate fi considerat drept poarta bihoreana de intrare in Padis, drumul se bifurca: o ramura inconjoara depresiunea Balaleasa; cealalta ramura strabate in lung poiana pana in portiunea ei cea mai joasa, din care intra printr-o sa in Bazinul Vaii Cetatilor. Versantul vestic al Poienii Balaleasa reprezinta culmea ce o separa de Groapa de la Barsa.

Poiana Florilor

Areal protejat in Poiana Florilor camparea sau facerea focului sunt interzise.

Poiana Florilor - Padis, Apuseni

Situata pe versantul ce coboara de sub abruptul Pietrei Galbenei pana in Valea Galbenei, Poiana Florilor este constituita dintr-un grup de poieni ca niste insule in padurea de fag. Este un adevarat paradis in lunile de vara cand sute de specii de flori inunda parca pantele insorite, colorandu-le viu. Fanetele sunt deosebit de bogate in aceasta zona, cositul facandu-se de doua ori pe perioada verii.

O serie de paraie, marcate de benzi de padure si tufarisuri, traverseaza partea superioara a poienii, creand o vale cu debit considerabil. Din aceasta cauza, pe alocuri terenul este destul de mlastinos.

Panta abrupta a Poienii Florilor creaza dificultati turistilor care parcurg traseul spre Piatra Galbenei (marcat cu punct galben si banda rosie); aceasta datorita diferentei mari de nivel (400 de metri pentru circa 2 km) care necesita un efort deosebit in zilele insorite. In partea de jos a poienii, la marginea drumului forestier pe Valea Galbenei este un izvor cu apa rece, potabila, deosebit de buna.

Poiana Ponor

Poiana Ponor este una din putinele polii tipice din muntii nostri, indeplinind dubla conditie de a avea atat alimentarea cat si drenajul subteran, pe canale carstice.

Accesul in Poiana Ponor se face dinspre Padis sau dinspre "Grajduri" pe un traseu ce strabate pantele cu lapiezuri, sau dinspre Cetatile Ponorului traversand o culme impadurita si mlastinoasa. Este o depresiune inchisa de jur imprejur de culmi inalte, partial impadurite. Suprafata poienii, cu iarba marunta si deasa, se prelungeste pe culmile inconjuratoare.

Poiana Ponor - Padis, Apuseni

Atractia poienii este data de sistemul de pierdere al apei, care se face in patul raului prin orificii stramte, acoperite de nisip fin numite sorburi. La ape mari, determinate de ploi persistente sau de topirea zapezii, sorburile nu mai pot drena intreaga cantitate de apa care se acumuleaza depasind patul normal al raului. Pe masura ce apa creste si inunda zone de obicei uscate, intra in functiune noi sorburi. Cand nici acestea nu mai pot drena apa, intreaga poiana este ocupata de apele unui lac intins. Apele suplimentare ale lacului se deverseaza prin partea de nord-vest a poienii peste un prag stancos dand nastere unui torent violent de suprafata care curge spre Valea Cetatilor. Deasupra sorburilor, un perete calcaros in care sunt sapate cateva grote intregeste pitorescul poienii.

Raul care strabate poiana provine din Izbucul Ponor, situat la baza unui abrupt stancos. Izbucul este deosebit de spectaculos, constituindu-se dintr-un mic lac la intrare care este alimentat printr-un sifon.

De la izbuc, raul are un mic sector cu pat inclinat, dupa care coteste brusc spre dreapta si trece la un curs lin, serpuit, strabatand poiana plata, usor inclinata, pe o distanta de 240 m, pentru a se pierde in sistemul de sorburi.

Poiana Varasoaia

Zona numita Varasoaia reuneste doua platouri carstice de dimensiuni mari situate la nord de Poiana Padis si este cuprinsa intre varful Piatra Boghii, Muntele Magura Vanata, Varful Varasoaia si Bazinul Somesului Cald. Varasoaia este o depresiune de contact carstic formata pe seama ponoarelor care dreneaza in subteran mici cursuri subaeriene organizate pe pantele estice ale muntelui Magura Vanata. Cursurile de apa infiltrate formeaza cel mai adanc sistem hidrocarstic pus in evidenta pe teritoriul Romaniei (Sistemul Varasoaia - Izbucul Boga).

Zona este impartita in Poiana Varasoaia - Sud, despartita printr-o sa (prin care trece drumul forestier si traseele spre Stana de Vale, Vladeasa si Cheile Somesului Cald), de Poiana Varasoaia - Nord, care se desfasoara la nord-est de Varful Varasoaia si se prezinta ca un bazin inchis.

Poiana Varasoaia - Sud are o forma eliptica si este presarata de o puzderie de doline, printre acestea gasindu-se numeroase pesteri. In Poiana Varasoaia - Sud exista doua lacuri carstice ce umplu doua doline bine captusite cu depozite aluvionare.

Poiana Varasoaia-Nord este depresiunea situata la cea mai mare altitudine din bazinul endoreic Padis - Cetatile Ponorului.

Varful Varasoaia (1.441 m), care domina intreaga poiana, este un excelent punct de belvedere, cu privelisti ample asupra Depresiunii Beiusului, Vaii Boga, Abruptului Braiesei si Vaii Rea, Varful Carligate si Saua Cumpanatelul, Poiana Cuciulata, Poiana Onceasa si Cheile Somesului, Muntele Magura Vanata, Sesul Padis si Varful Biserica Motului, iar in partea sudica pana la Groapa Ruginoasa si varfurile Tapu si Curcubata Mare.

Prin posibilitatea de a avea acest tur de orizont complet, varful Varasoia reprezinta unul dintre cele mai frumoase puncte panoramice din zona Padis.

 Sesul Padis - Padis, Apuseni

Sesul Padis

Situat la o altitudine medie de 1.225 m, Sesul Padis se constituie intr-un veritabil platou carstic, aproape plan, cu numeroase doline, unele cu lacuri, altele cu palcuri de molizi, prin care se dreneaza apele din precipitatii ce vor iesi apoi la lumina zilei in Poiana Ponor prin Izbucul Ponor sau in Valea Boga.

El este delimitat la nord de Muntele Magura Vanata, la vest de Muntele Boghii, la est de Varful Biserica Motului, iar la sud de o serie de culmi joase. Pe colinele din jurul sesului se intalnesc numeroase campuri de lapiezuri si paduri aflate intr-un stadiu avansat de degradare. Deseori, putem intalni grupuri de cai pe jumatate salbaticiti, ce alearga in libertate sau pasc domol, dand viata intregului platou.

In extremitatea nordica a sesului, in saua ce-l desparte de Poiana Varasoaia, se afla Pestera Padis, cu aspect de galerie descendenta ce razbate sub Muntele Boghii. In partea estica sesul este intrerupt de vaile Tranghiesti si Garjoaba, intre acestea existand un platou ce coboara treptat spre sud. Zona este dominata de Varful Biserica Motului (1.458 m), un punct panoramic cu largi perspective asupra intregului platou, a versantului impadurit al Muntelui Magura Vanata si a "zidului" Carligate-Piatra Arsa. Biserica Motului este un fel de far al Padisului. Versantul estic al Bisericii Motului este lin, oferind insa privelisti largi asupra Varfului Calineasa, Platoului Scarisoara, Platoului Lumea Pierduta si Masivului Biharia (recunoscut prin Varful Curcubata Mare de 1.848 m, pe care se afla releul de televiziune).

Partea vestica a sesului reprezinta o campie cu doline de mici dimensiuni, unele cu o apa tulbure datorita solului acid. Aici, sub Muntele Boghii, se afla Cantonul Silvic Padis. Langa canton se afla un izvor, singura sursa de apa potabila din zona.

In partea dinspre Magura Vanata exista numeroase ponoare in care se pierd raurile ce coboara de pe versant.

Somesul Cald

Situata in extremitatea nordica a zonei Padis, in Bazinul Somesului Cald, regiunea este una dintre cele mai complexe si interesante zone carstice din Muntii Bihor, cu multe pesteri, canioane, izbucuri, cu aspect deosebit de salbatic.

Zona, deosebit de salbatica, cu paduri si vegetatie bine conservata, ciuruita din loc in loc de piloni de calcar, dispune de reale atractii: pereti de calcar de 100 de metri inaltime, cascade si canioane, puncte de belvedere (1.342 m), pesteri, izbucuri.

Cheile Somesului Cald, desi au doar 3 km lungime, sunt mai greu de parcurs decat Cetatile Radesei datorita diferentelor de nivel si a lungimii sale relativ mari. Traseul de intrare in Chei incepe din Poiana Radeasa.

La ape mici, in perioadele secetoase, turistii care nu se tem de o baie in apele paraului si au cunostinte elementare de catarare, pot incerca sa parcurga cheile pe firul apei, din aval in amonte.

Valea Boga

Valea Boga

Cheile din bazinul vaii Boga sunt aproape necunoscute turistilor. Insa datorita spectaculozitatii lor, a accesibilitatii reduse si a salbaticiei peisajului ele sunt o atractie de prim rang a intregii zone. Parcurgerea lor (in afara de cateva pasaje mai usoare) este recomandata numai turistilor antrenati si echipati pentru un sport mai putin practicat in Romania: canioningul.

Valea Bulbuci, Valea Oselu, Valea Boga, Valea Rea, Valea Plaiului si afluentii lor au sectoare de chei salbatice, repezisuri si cascade, izbucuri, canioane si abrupturi ametitoare, totul inconjurat de una dintre cele mai neatinse si compacte paduri de foioase din Muntii Apuseni. Ascunse destul de bine, se afla arcade naturale si cateva pesteri.

In bazinul Vaii Boga intalnim, strans grupate, sunt trei sectoare de ingustare si anume: Cheile Vaii Boga, Cheile Vaii Oselu si Cheile Vaii Bulbuci.

Valea Boga isi formeaza propriul sector de chei desfasurat pana in zona izbucului cu acelasi nume. Zona este plina de cascade si marginita de abrupturi culminand in Piatra Boghii. Aceasta zona este lipsita de trasee turistice si foarte salbatica.

Valea Oselu isi are izvorul intr-un izbuc situat la baza abruptului din Piatra Ciungilor si a creat un sector de chei asemanatoare unei palnii cu deschiderea spre amonte. In abruptul din Piatra Ciungilor valea formeaza o cascada spectaculoasa.

Cheile Vaii Bulbuci se dezvolta in aval de Izbucul Bulbuci, afluent de stanga al Vaii Boga. Salbaticia si inaccesibilitatea reprezinta trasaturile principale ale acestor chei. Abrupturile din Piatra Ciungilor si Piatra Cainilor domina valea pe al carei curs sunt numeroase repezisuri si cascade.

Afluentul Valea Plaiului, care se adanceste in dreapta drumului care urca in serpentine de la Pietroasa la Padis, ofera de asemenea sectoare de canion deosebit de spectaculoase prin prezenta a numeroase cascade, pesteri, arcade naturale si grohotisuri.

Valea Garda Seaca

Izvoraste din Sesul Garzii, un platou carstic, avand o lungime de peste 20 km. In aval de primul izvor (Gura Apei) raul traverseaza o prima zona de calcare, unde formeaza chei adanci si cateva mici pesteri. In a doua zona de calcare pe care o traverseaza Garda formeaza alte chei stramte si adanci, primind mici afluenti (Apa din Piatra, Coliba Ghiobului) pentru a se pierde apoi in Pestera Coiba Mica. Pana in acest punct, valea poarta numele de Gardisoara. Principalele formatiuni carstice din zona sunt: Izbucul de la Coliba Ghiobului, Pestera Sura, Pestera cu Apa de la Fata Balacenii, Izbucul Gura Apei etc. Valea Garda Seaca Aval de Coiba Mica reapare un fir de apa care ulterior se pierde prin Pestera Coiba Mare. Aceasta pestera are cel mai mare portal din Romania: 47 m inaltime si 74 m latime. Aval de Coiba Mare, intr-un mic bazin, este situat catunul Casa de Piatra, catun in a carui vecinatate se gasesc cateva pesteri remarcabile: Vartop, Ghetarul de la Vartop, Pestera Orbului, Oilor, Pestera de dupa Delut etc. Garda, purtand de acum numele de Garda Seaca se formeaza din nou din cateva izbucuri, cel mai important fiind Izbucul Tauz, cel mai adanc sifon din tara: -87 m, prin care apar la zi apele pierdute in Pestera Coiba Mare. Aval de Tauz, Garda sapa cele mai impozante chei ale sale (Hoancele Caldarilor, Cheile de la Cerbu, Cheile de sub dealul Jilip, Cheile de la Tauz) in care se gasesc cateva zeci de pesteri de mici dimensiuni (sub 500 m). Aval de aceste chei apa curge pe roci impermeabile (gresii si conglomerate), primind in acest sector si un afluent important: resurgenta din Pestera cu Apa de la Tau. Aval de acest sector, Garda taie o noua bara de calcare, colectand apele Izbucului Cotetul Dobrestilor si a altor mici afluenti si dupa cativa km (primind si apele Ordancusei) se varsa in Aries.

Varful Biserica Motului

Zona Padis este dominata de Varful Biserica Motului (1.458 m), un punct de priveliste deosebit, cu largi perpective asupra intregului platou, a versantului impadurit al Muntelui Magura Vanata si a "zidului" Carligate-Piatra Arsa.

Versantul estic al Bisericii Motului este lin, oferind insa privelisti largi asupra Varfului Calineasa, Platoului Scarisoara, Platoului Lumea Pierduta si Masivului Biharia (Varful Curcubata Mare de 1.848 m).

 

 

Opțiuni:
Sonorizare
Parcare
Bucătărie / Catering
Bar - foyer
Atelier reparații / întreținere pe raza 15 km
Semnal GSM / Net
Fumat incintă
Alcool incintă
Etajat
Canalizare
Spațiu închis
Aer condiționat
Sală de recepție / conferințe
Asistență tehnică și administrativă
Drum forestier / De țară / Poteci
Asistență medicală pe raza 15 km
Scop:
Expo / Tabere de artă
Studio foto
Studio video
Producție film
Cursuri / Seminarii
Casting
Cafe-concert / Petreceri
Proiecții
Concert

Arhitectură: Tradițional

Interior: Eclectic

Climă: Temperată 4 anotimpuri

Cota de la nivelul mării: < 1500

Vegetație dominantă: Păduri conifere

Relief dominant: Montan

Peisaj dominant: Colinar

Tipologie: Locuit / Cazare / Adăpost

Cazare directă: 25-30 persoane

Condiții cazare: Foarte bune

Țară:Romania

Oraș:Smida

Telefon:0754.53.12.97

Email: office at smidapark.ro

Adresă / Rezervare:

Sat Smida nr. 18
407082, Cluj


GPS:
Lat:   46.6448402576865 (46°38'41.58"N)
Long: 22.8767108917236 (22°52'35.66"E)

Website: http://www.smidapark.ro/

SanPlant